Consiliul de Administratie al BNR a decis, in principalul eveniment al finalului de an al pietei financiare locale, sa majoreze dobanda sa de politica monetara de la 6,25 la 6,75%/an.
Decizia vine in contextul in care, conform comunicatului de presa al bancii centrale, „rata anuala a inflatiei este asteptata sa mai creasca temperat spre finele anului curent, iar apoi sa intre pe o traiectorie descrescatoare graduala, ce coboara la nivelul de o cifra in semestrul I 2024″.
Se semnalizeaza, astfel, ca, la sedinta din ianuarie viitor, ar putea urma o noua majorare a dobanzii cheie de 0,25 – 0,50 puncte procentuale, in conditiile in care banca centrala „va continua sa utilizeze instrumentele de care dispune in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu”.
Reamintim ca tinta de inflatie este de 2,5% plus/minus 1 punct procentual.
Piata valutara nu a reactionat la aflarea deciziei BNR, varful atins de euro fiind de 4,899 lei, dupa o deschidere a 4,888 lei. Cursul mediu al monedei unice a crescut de la 4,8871 la 4,8912 lei.
In asteptarea deciziei de politica monetara a BNR, dobanzile interbancare au cunoscut usoara tendinta de scadere. La aceasta evolutie contribuie si recentul control realizat de Consiliul Concurentei la bancile ale caror cotatii din piata monetara sunt folosite la stabilirea indicilor ROBOR.
Marti, indicele ROBOR la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019, a scazut de la 8,15 la 8,14%. Reamintim ca maximul ultimilor aproape 13 ani de 8,21% a fost atins in data de 26 octombrie.
Indicele la sase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a atins in aceeasi zi cu indicele la trei luni un varf de 8,31%, pentru ca, martea aceasta, sa stagneze la 8,28%. Indicele la 12 luni, care reprezinta rata dobanzii platita la creditele in lei atrase la nivel interbancar, a coborat de la 8,44%, nivel stabilit in urma cu o saptamana, la 8,43%.
Majoritatea analistilor anticipeaza stabilizarea dobanzilor interbancare, considerand ca majorarea ratei cheie a fost deja incorporata deja in preturi.
Martea aceasta se desfasoara in Statele Unite alegerile partiale de la jumatatea mandatului prezidential. Posibilitatea ca republicanii sa schimbe majoritatea in cele doua camere ale parlamentului american va crea un impas legislativ iar planurile economice ale administratiei Biden nu se vor putea realiza.
Euro a profitat si s-a apreciat la 0,9973 – 1,0032 dolari, ceea ce a facut ca media monedei americane sa scada de la 4,8959 la 4,8917 lei.
Cursul francului elvetian a crescut de la 4,9422 la 4,9445 lei iar cel al lirei sterline de la 5,6006 la 5,6124 lei.
Metalul galben scadea la 1.665 – 1.673 dolari/uncie, ceea ce a facut ca pretul gramului de aur sa coboare la 262,8262 lei.
In regiune, media monedei poloneze de deprecia la 4,6912 zloti/euro iar a celei maghiare se aprecia la 401,10 forinti/euro.
Bitcoin se deprecia cu peste 4,6% de la 20.672 pana la 19.385 dolari. Scaderea ether era mai brutala, de circa 6,2%, cotatiile alunecand de la 1.576 la 1.436 dolari. (R.G.)
NOTA: Sunt folosite date si informatii disponibile pana la ora 14.
