Principalul eveniment al perioadei s-a desfasurat vineri, cand BNR a decis sa majoreze dobanda de politica monetara de la 4,75 la 5,50%/an.
Cresterea anuala a preturilor la peste 15% a necesitat interventia BNR. In comunicatul de presa care a urmat deciziei, banca centrala anticipeaza ca inflatia „sa cunoasca fluctuatii minore in trimestrul III, iar apoi sa intre pe o traiectorie descrescatoare, graduala timp de trei trimestre, dar relativ alerta ulterior, coborand la finele orizontului prognozei usor sub punctul central al tintei”.
In acest sens, analistii Bancii Transilvania previzioneaza o incetinire a ritmului de crestere iar „BNR va majora rata de dobanda de politica monetara pana la 6% la final de 2022″, la ultimele doua sedinte programate ale Consiliului de Administratie.
La finalul perioadei, cand s-a desfasurat sedinta de politica monetara, dobanzile interbancare au stagnat si s-au mentinut la valori care se inregistrau in februarie 2010.
Indicele ROBOR la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019, a crescut de la 8,11 la 8,12%. Indicele la sase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 8,23% iar cel la 12 luni, care reprezinta rata dobanzii platita la creditele in lei atrase la nivel interbancar, s-a oprit la 8,34%.
Miercurea trecuta, cursul euro a fost stabilit la 4,9252 lei, minimul ultimului an, dar a urcat la finalul perioadei la 4,9264 lei, intr-o sedinta in care tranzactiile s-au realizat in culoarul 4,924 – 4,928 lei, cu inchiderea la 4,926 lei.
De la inceputul anului leul este stabil fata de euro, cunoscand chiar o apreciere de circa 0,4%. Performanta monedei cehe este mai buna cu un castig de 1,0%, iar cea poloneza s-a depreciat cu 3,3%, in timp ce tensiunile dintre Budapesta sI Bruxelles in privinta fluxului de fonduri europene catre Ungaria au facut ca forintul sa piada circa 9%.
Euro a avut o tendinta descendenta de la jumatatea saptamanii, urmare a tensiunilor geopolitice aparute in jurul Taiwanului. La finalul ei, economia Statelor Unite a demonstrat ca este una solida. Rata somajului a revenit la 3,5%, nivel care se inregistra inainte de pandemie, in iulie fiind create 528.000 locuri de munca, numar dublu fata de ceea ce se anticipa. In aceste conditii, euro a scazut de la aproape 1,03 dolari, la 1,0142 dolari, pietele americane inchizand vineri la 1,0182 dolari.
In piata locala, cursul monedei americane a fluctuat in culoarul 4,8019 – 4,8348 lei, iar media, de vineri, a fost stabilita la 4,8175 lei.
Moneda elvetiana a avut o evolutie stabila fata de cea unica, iar cursul a fluctuat in piata locala intre 5,0389 si 5,0605 lei, cel de vinei fiind stabilit la 5,0450 lei.
Banca Angliei a anuntat, joi, la finalul sedintei sale de politica monetara, majorarea ratei de referinta la 1,25%, cel mai ridicat nivel incepand cu 2009. Totodata, a fost specificat faptul ca Regatul Unit ar putea sa intre in recesiune din trimestrul patru al acestui an, ceea ce a facut ca media sa scada vineri la 5,8439 lei.
Pretul gramului de aur a crescut de la 273,3625 la 276,7076 lei, iar metalul galben a urcat vineri la 1.767 – 1.793 dolari.
In urma cu o saptamana, bitcoin a urcat pana la 24.400 dolari, maxim al ultimelor aproape doua luni. In perioada analizata, criptomoneda a fost stabila iar cotatiile s-au miscat in culoarul 22.500 – 23.500 dolari. Ether a fluctuat in culoarul 1.550 – 1.740 dolari. (Radu Georgescu)
NOTA: Analiza cuprinde perioada 1 – 5 august
