Efectele pandemiei provocate de Covid-19 si restrictiile actuale din China datorate acesteia, care au intrerupt lanturile de aprovizionare la nivel mondial, invadarea Ucrainei de catre Rusia, cresterea preturilor la materiile prime, in primul rand a celor la combustibili, sunt tot atatea motive ce au produs majorarea inflatiei la nivel global.
Bancile centrale au fost obligate sa majoreze dobanzile cu scopul de a frana inflatia, care a atins in multe tari maxime ale ultimilor zeci de ani.
Saptamana trecuta, banca centrala a Poloniei a majorat rata de referinta cu 0,75% la 5,25%, maxim al ultimilor 14 ani, dupa ce inflatia a crescut in aprilie la 12,3%. La randul ei, Banca Cehiei a crescut dobanda de politica monetara la 5,75%, cel mai ridicat nivel incepand cu 1999.
Nu doar bancile din regiune au majorat dobanda. Miercuri, Rezerva Federala americana a ridicat rata de referinta cu 0,5% la 0,75 – 1%, cea mai mare crestere din ultimele doua decenii, pentru a contracara inflatia care se afla la un maxim ultimilor 40 de ani.
Joi, a fost randul Bancii Angliei care a ridicat dobanda cu 0,25% la 1%, cel mai ridicat nivel din ultimii 13 ani, dupa ce inflatia a urcat la 7%, maxim al ultimilor 30 de ani, iar oficialii bancii anticipeaza atingerea unui varf de de circa 10%.
Martea aceasta va veni randul Bancii Nationale de a majora dobanda sa de politica monetara, care se situeaza in prezent la 3%, fata de 1,75%, la sfarsitul anului trecut. Analistii se intreaba cat de agresiva va fi cresterea, 0,5 sau 0,75%, in asa fel incat sa tempereze inflatia, care se anticipeaza ca va atinge in iunie un varf de 12%, dar si sa permita bancilor comerciale sa crediteze economia pentru a asigura evitarea intrarii in recesiune.
Pe acest fond, dobanzile interbancare au preluat tendintele la nivel mondial si au crescut rapid, ducand indicii ROBOR la valori care se mai inregistrau in urma cu 9 ani.
La finalul perioadei, indicele ROBOR la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019, a crescut de la 5,16 la 5,20%. Indicele la sase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 5,28 la 5,31%, iar cel la 12 luni, care reprezinta rata dobanzii platita la creditele in lei atrase nivel interbancar, a crescut de la 5,36 la 5,39%.
Cursul euro s-a apropiat de recordul de 4,9495 lei, atins in septembrie trecut, si a urcat de la 4,9469 la 4,9490 lei, in sedinta de vineri cand tranzactiile s-au realizat in culoarul 4,946 – 4,952 lei. Seara, dupa inchiderea pietei locale, cotatiile au coborat pana la 4,942 lei.
Dupa cresterea de joi la 1,0642 dolari, dupa declaratia de miercuri a presedintelui Fed, Jerome Powell, conform caruia cresterea dobanzilor nu va fi una foarte agresiva, moneda unica a scazut la finalul perioadei la 1,0483 dolari, aproape de minimul ultimilor cinci ani, dupa ce oficiali ai BCE au afirmat ca dobanda va fi majorata in partea a doua a celui de al treilea trimestru.
Aceste miscari au facut ca media dolarului american sa atinga marti un nou record de 4,7077 lei, pentru ca la finalul saptamanii trecute cursul sa fie stabilit la 4,6812 lei.
Media francului elvetian a scazut de la 4,8314 la 4,7529 lei iar cea a lirei sterline de la 5,9101 la 5,7768 lei.
Interesul pentru criptomonede s-a redus semnificativ, iar bitcoin a scazut duminica dimineata la 34.280 – 35.490 dolari iar ether la 2.523 – 2.640 dolari. (R.G.)
NOTA: Analiza cuprinde perioada 2 – 6 mai.
