Jurnalistii, tot mai incomozi in salile de judecata unde dreptatea umbla cu “capul spart”. Studiu de caz, litigiul Goya – Papusoiu aflat pe rolul Curtii de Apel Timisoara

Prezenta jurnalistilor in salile de judecata devine tot incomoda pentru avocati si judecatori, mai cu seama in cazul dosarelor in care exista banuieli legitime cu privire la impartialitatea celor ce impart dreptatea. Ochiul presei nu este dorit in zona aranjamentelor de culise, in procesele in care solutia finala se vadeste inca de la primul termen de judecata. Iar partea defavorizata in mod explicit, careia i se resping probe si anumite proceduri judiciare, asista neputincioasa la simulacrul de proces in care i se confisca dreptatea.


Un asemenea caz pare sa fie litigiul aflat pe rolul Curtii de Apel Timisoara, in care firma Goya Development solicita medicului de familie Cristina Papusoiu, din Lugoj, sa-i achite contravaloarea lucrarilor de renovare si extindere a unei case. Aproape 80.000 de euro, materiale si manopera.

Dupa ce Tribunalul Timis a dat dreptate constructorului, care a dovedit cu facturi, avize de insotire a marfurilor si pontaje ca a achizitionat materiale si a executat lucrarea, Curtea de Apel Timisoara urmeaza sa se pronunte asupra apelului depus de Cristina Papusoiu.

Hotararea pe care o vor lua judecatoarele Anca Buta si Petruta Micu va fi cunoscuta la termenul viitor, in 18.04.2022, insa reprezentantul firmei de constructii are banuieli serioase ca sentinta Tribunalului Timis va fi desfiintata.

“Onorata instanta, nu mai exista nicio indoiala asupra hotararii pe care o veti lua. S-a vadit inca de la primele termene de judecata, cand v-ati antepronuntat, spunand ca, daca nu exista contract intre cele doua parti, nu ar exista nici lucrare. Am facut tot ce a depins de mine: recuzare, plangere la Inspectia Judiciara, cerere de stramutare. Altceva, nu mai stiu ce sa fac, pentru a obtine o solutie corecta si impartiala in aceasta speta, in conditiile in care partea adversa nu a prezentat nici macar un bon de materiale care sa confirme faptul ca lucrarea a fost facuta in regie proprie, asa cum s-au aparat. Daca toate probele noastre pot fi trecute cu vederea, inseamna ca Justitia nu mai este legata la ochi”, a precizat avocatul Liviu Togan, din Baroul Bucuresti.

Pledoaria sa a enervat-o de-a binelea pe judecatoarea Anca Buta, care a incercat sa-i dea o replica experimentatului aparator al Goya Development.

“Va rog sa ma ascultati, domnule avocat! Am inteles ca nu aveti incredere in acest complet de judecata, am auzit asta de cateva ori, insa va rog sa va concentrati la fondul problemei si sa puneti concluzii de final. Refuzati sa puneti concluzii de final? Va rog sa consemnati acest lucru, doamna grefier”.

Inainte de acest dialog, reprezentativ pentru modul in care s-au derulat dezbaterile in acest dosar, la cererea avocatului Arcadie Anastasescu, judecatoarea l-a chestionat pe jurnalistul Impact Press daca are vreun interes in aceasta cauza, ca e prezent la fiecare termen, si daca nu era cazul sa ceara permisiunea de a asista la dezbateri.

“In conditiile in care este vorba despre un proces public, nu am considerat necesar sa cerem permisiunea de a intra in sala!”, a raspuns jurnalistul, determinand completul de judecata, dupa cateva minute, sa anunte suspendarea dezbaterilor.

Paradoxal, in conditiile in care fostul judecator Arcadie Anastasescu are o experienta de aproapoe 30 de ani in sistemul judiciar, cerera sa cu iz “pandemic”, ca la dezbaterile din acest dosar sa asiste doar partile si aparatorii, fara martori incomozi, pare cel putin deplasata, anuntand, subliminal, o hotarare despre care se tot vorbeste inca de cand dosarul Goya – Papusoiu a ajuns pe rolul Curtii de Apel Timisoara. Vom trai si vom vedea… (G.I.)

Leave a Reply