Cresterea inflatiei, care in scurt timp va fi formata din doua cifre, a provocat majorarea dobanzilor, care are efect negativ atat asupra populatiei cat si a companiilor.
Indicele ROBOR la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019, a crescut de la 3,56 la 3,57%, valoare care nu a mai fost atinsa din februarie 2014.
Indicele la sase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 3,76 la 3,77%, nivel care se mai inregistra la inceputul lui octombrie 2013. Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezinta rata dobanzii platita la creditele in lei atrase nivel interbancar, a crescut de la 3,91 la 3,92%.
Un raport al Bancii Transilvania anticipeaza „posibilitatea ca rata de dobanda de referinta sa creasca spre 3,50% la finalul anului curent si 4,25% in primul trimestru din 2023″. Raportul arata ca „bancile centrale (atat din statele dezvoltate, cat si din tarile emergente si in dezvoltare) au semnalat o recalibrare a asteptarilor cu privire la deciziile de politica monetara, in sensul unei normalizari mai agresive, pentru contracararea presiunilor inflationiste”.
Indicele ROBOR la trei luni ar putea creste spre 5% la sfarsitul anului, evolutie care se va rasfrange asupra indicelui de referinta pentru creditele consumatorilor (IRCC) care este in prezent calculat la 1,17%. In opinia analistilor, indicele ar urma sa urce spre 4% in prima jumatate a anului viitor.
Pentru a mentine evolutia economiei in teritoriu pozitiv si a stopa tentativele de depreciere a leului, BNR a inasprit politica sa monetara, dar a ridicat dobanda-cheie la valori sustenabile pentru cei care platesc credite. Astfel, daca in Romania rata este de 2,5%, in Cehia ea se ridica la 4,5%, la 2,9% in Ungaria sau la 2,75% in Polonia
Evolutia leului din perioada analizata a fost influentata de apetitul pentru risc din pietele externe, care s-a miscat in functie de informatiile venite de la granita Ucrainei cu Rusia.
Dupa un inceput de saptamana la 4,9455 lei, cursul euro a scazut, miercuri, la 4,9405 lei, minim al ultimelor cinci luni. Perioada a fost incheiata la 4,9445 lei, cand tranzactiile s-au realizat in culoarul 4,94 – 4,946 lei iar piata s-a inchis la 4,943 lei.
Euro a fluctuat in perioada analizata in culoarul 1,13 – 1,1395 dolari, iar piata americana s-a inchis vineri la 1,1323 dolari. Cursul monedei americane, care este considerata drept un refugiu, la fel ca si yenul japonez, francul elvetian sau metalul galben, s-a miscat intre 4,3406 si 4,3702 lei, cel de vineri fiind stabilit la 4,3516 lei.
Cursul monedei elvetiene, care s-a apreciat, vineri, la 1,043 – 1,048 franci/euro, a fluctuat intre 4,6929 si 4,7269 lei.
Lira sterlina a crescut vineri la 1,1967 – 1,2009 euro, dupa ce inflatia din Marea Britanie a crescut, in ianuarie, la 5,5%, maxim al ultimilor 30 de ani. Evolutia ar putea determina Banca Angliei sa decida o noua majorare a dobanzii sale de politica monetara, cu 0,25 sau cu 0,5 puncte procentuale. Pe acest fond, media lirei a urcat de la 5,8879 la 5,9240 lei.
Cererea de metal galben s-a majorat in ultimele saptamani, iar uncia a urcat, vineri, pana la 1.899 dolari. In piata locala, pretul gramului de aur a crescut de la 258,8389 la 264,3604 lei.
Criptomonedele au intrat intr-un con de umbra, iar bitcoin a scazut duminica dimineata la 38.080 dolari, in timp ce ether a atins un minim de 2.605 dolari. (Radu Georgescu)
NOTA: Analiza cuprinde perioada 14 – 18 februarie.
