Doi judecatori de la Curtea de Apel Brasov au formulat o actiune in raspundere civila delictuala contra Statului Roman, prin Ministerul Finantelor Publice, prin care au solicitat obligarea statului la plata a 200.000 de euro, reprezentand daune morale, pentru incalcarea dreptului la viata privata si de familie.
Sotii Serban Alexandru si Serban Mirela au acuzat faptul ca, desi au statut de magistrati, au fost autorizate masuri de supraveghere tehnica (interceptarea comunicatiilor, supraveghere video-audio sau prin fotografiere, in mediul ambiental in spatii publice, localizarea sau urmarirea prin mijloace tehnice), fara sa fi existat o suspiciune rezonabila cu privire la pregatirea sau savarsirea unei infractiuni.
In opinia reclamantilor, acest abuz al procurorilor reprezinta o atingere grava adusa reputatiei profesionale, nejustificata de existenta unui interes legitim, cauzand un prejudiciu important ce se impune a fi reparat in mod corespunzator, prin acordarea unor despagubiri pecuniare.
“Atingerile aduse vieti private prin luarea masurii de supraveghere tehnica cu nerespectarea dispozitiilor legii interne sunt de natura a afecta demnitatea si onorarea oricarei persoane, cauzand un prejudiciu moral important. Insa, in cazul profesiei de judecator, compromiterea valorilor nepatrimoniale atrage dupa sine afectarea intrinseca substantiala a carierei, legata, in mod indisolubil, de reputatia profesionala si personala.
Onoarea si demnitatea profesiei reprezinta imperative impuse, in primul rand, ocupantului functiei, dar si autoritatilor de a se abtine de la orice conduita de natura a leza aceste valori, atata timp cat nu sunt intrunite, in mod legal, elementele necesare restrangerii dreptului”, se mentioneaza in Decizia nr. 671 din 6 iulie 2020 a Curtii de Apel Bucuresti.
“Constatarea caracterului nelegal al masurii si distrugerea probelor nu reprezinta o satisfactie echitabila pentru apelantii reclamanti”, au mai precizat judecatorii instantei de apel, care au decis ca fiecare dintre cei doi magistrati de la Brasov sa fie despagubiri cu cate 3.000 de euro, in echivalent lei la data platii, cu titlu de daune morale, precum si dobanda legala de la data ramanerii definitive a hotararii si pana la data platii efective.
In 18.05.2021, Inalta Curte de Casatie si Justitie a constatat, definitiv, ca recursul promovat de Statul Roman, prin Ministerul Finantelor Publice reprezentat de Directia Generala Regionala a Finantelor Publice, este nul. (G.I.)
