Fostul prim-procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria Sannicolau Mare, Ciprian-Calin Zamfirescu, care a fost condamnat pentru trafic de influenta la 4 ani de inchisoare, a castigat la CEDO procesul deschis impotriva statului roman.
La termenul din 18 mai, magistratii Curtii Europene a Drepturilor Omului au admis, partial, cererile fostului procuror, actualmente avocat in Baroul Mehedinti, si a constatat ca, prin instalarea camerelor de supraveghere in biroul sau – operatiune mandatata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, la cererea DNA – fostului sef al Parchetului din Sannicolau Mare i s-a incalcat dreptul la viata privata.
Care au fost argumentele lui Ciprian Zamfirescu in sustinerea ipotezei ca biroul sau de functionar public ar fi devenit spatiu privat?
Invocand articolul 8 din Conventia Europeana pentru Drepturile Omului, spunea ca supravegherea biroului sau a fost intruziva, incalcandu-i-se viata personala. Printre altele, spunea ca „si-a mutat o parte semnificativa a vietii private la locul sau de munca din cladirea Parchetului din Sannicolau Mare”.
Concret, biroul sau avea doua camere, una cu biroul propriu-zis, iar alta pe care o folosea in interes personal, avand si un pat. In acea camera a mancat, a dormit si chiar a intretinut relatii sexuale cu amanta sa.
El cerea ca acest spatiu sa ii fie considerat spatiu personal, mai ales ca superiorii sai ar fi fost constienti de aceasta situatie. In aparare, reprezentantii Guvernului au sustinut in fata judecatorilor CEDO ca acel spatiu trebuia sa aiba strict uz profesional. In documente, acea camera figura drept „sala de sedinte”, iar Zamfirescu ar fi trebuit sa locuiasca in apartamentul pe care il detine impreuna cu sotia sa in Sannicolau Mare.
Biroul sau a fost pus sub supraveghere de DNA pe 15 aprilie 2010, prima data pentru 48 de ore, mai apoi fiind operate trei prelungiri de cate 30 de zile fiecare. Zamfirescu considera ca aceasta operatie nu era justificata, mai ales ca in primele zile de urmarire nu au fost inregistrate decat fapte de natura personala si niciuna care sa fi creat suspiciuni de coruptie.
Pe de alta parte, reprezentantii guvernului au mentionat ca existau si alte probe, in mod special marturii, iar supravegherea ar fi venit in completarea acestora. La perchezitie au fost gasite inclusiv urme de substanta fluorescenta pe mainile procurorului, provenite de pe bancnote folosite pentru un flagrant.
Intr-un final, judecatorii CEDO au decis ca, indiferent daca acea camera poate fi considerata sau nu locuinta, procurorul „poate invoca in mod valabil protectia «vietii sale private» la locul de munca” si au admis cererea lui Zamfirescu in privinta incalcarii articolului 8 din Conventia Europeana pentru Drepturile Omului. Prelungirea ar fi fost nejustificata, iar DNA-ul ar fi putut administra si alte probe, au notat judecatorii europeni.
Pentru aceste motive, in unanimitate, Curtea a declarat cererea admisibila si a constatat ca a existat o incalcare a articolului 8 din Conventie. De asemenea, a constatat ca nu a existat nici o incalcare a articolului 6 din Conventie. Respinge cererea de satisfactie echitabila. (G.I.)
Cititi mai mult in Ziua de vest
