Laurian Popa foloseste realitatea modesta a obiectului (modest body object) si animatia experimentala in instalatia Soft Objects la Kunsthalle Bega Box.
“Am pornit de la ideea de non-obiect, o negatie a corpurilor solide ce sunt folositoare. O negare a intrebuintarii obiectelor, care prin acest non devin obiecte ce nu folosesc la nimic, fara o forma utila, a caror structura devine de multe ori nerecognoscibila.
Pictez lucruri care nu sunt, nu exista, sau care nu reprezinta obiecte materiale ori reale. Insusi conceptul de „obiect inexistent” pare paradoxal, imaginile se desfasoara cu franturi de obiecte reale care apar si dispar dar lasa mereu loc pentru „recunoastere”.
Privitorul recunoaste clar texturi, forme, imagini, dar nu poate repera mereu sursa. Ratiunea cauta permanent in compozitii sa puna piesele cap la cap, la fel ca intr-un puzzle, sa faca legaturi intre ce recunoaste, ceea ce crede ca recunoaste si ce ii este complet nefamiliar.
Obiectul se transforma in non-obiect, isi pierde calitatea si functia originara, deschizand un nou teren vizual. Prin aceasta schimbare a proprietatilor obiectelor, prin modificarea unor elemente si pastrarea altora, obtin un echivalent a „ceva” ce aminteste de un obiect concret, dar care acum, in acest context, nu foloseste la nimic.
Nu exista o formula anume pentru aceste transformari sau un standard cand elimin sau pastrez ceva din obiectul original. Totul se intampla pe panza in functie de compozitie, pot avea un singur obiect adaptat pentru fiecare compozitie ori in aceeasi lucrare si care de fiecare data arata altfel. Daca ar fi sa definesc cumva aceste modificari as folosi expresia de obiecte moi.
Obiecte moi (Soft Objects) este o sintagma care, la prima vedere, pare contradictorie. Corpurile solide isi pierd forma si structura, devin maleabile, cedeaza sub efectul unor actiuni ale caror surse sunt neclare. Nu este evident ce este acel „ceva” ce determina modificarea proprietatilor fizice, care sunt aceste forte deformatoare, insa efectul vizual este evident: obiectele sunt flasce, lipsite de structura si dezbracate de functia cu care le asociem in mod normal.
Geometria interioara pare sa lipseasca cu desavarsire, fiind inlocuita de o noua organizare ce scoate la iveala epuizarea obiectului ca structura, textura si volum. Este propusa o perceptie diferita a imaginii a carei referinta devine ilogica, abstracta, dar care confera obiectului o noua anatomie.
Avem de-a face cu o asociere de imagini de tip functional – disfunctional ce contureaza o lume fictiva in care obiectul real este decontextualizat si asociat cu imaginea „aranjata” a compozitiilor vizuale.
Acest solo show foloseste Box-ul Kunsthalle Bega ca un cadru scenografic in care pictura si animatia experimentala sunt complementare. Naturile statice distopice cupleaza privitorul la un dialog vizual care provoaca la depasirea blocajelor perceptuale.”
Laurian Popa s-a nascut in 1980 la Arad, Romania, este artist vizual si Lector Universitar (Facultatea de Design Arad UAV). In practicile sale artistice este preocupat de pictura si animatie experimentala. Dintre proiectele sale personale fac parte: Obiecte Disfunctionale, Arkadia Shortfest, Corbu, Romania; Disfunctional, CAV-Centrul Artelor Vizuale si Multimedia Bucuresti; Memorii Organice, MAG, Como, Italia; Dupa Fuga, Új Kriterion, Miercurea-Ciuc; Spatii si obiecte pentru nimic, Muzeul de Arta Arad. Proiecte de grup: GPS, Geometrii Post Sistem in Arta Romaneasca de acum, Muzeul de Arta Recenta, Bucuresti; MAFA/Media Art Festival, Arad, Muzeul National de Arta Contemporana; Life or Something like that Molly Krom Gallery New York; Internet of KI, Kinema Ikon, Arad.
Kunsthalle Bega
Deschidere 17 aprilie 2021, 12 – 20 ; Durata expozitie 17 aprilie – 15 mai 2021; Program de vizitare, marti – sambata 12- 18. (I.P.)
