Impozitarea tranzactiilor cu bitcoin si alte monede virtuale a reprezentat obiectul unui proces inedit judecat de Tribunalul Constanta, dupa ce un contribuabil a reclamat faptul ca Administratia Finantelor Publice i-a impozitat o suma obtinuta din transformarea unei cantitati de criptomonede in moneda obisnuita.
Este vorba despre impunerea unei obligatii de plata in valoare de 156.424 de lei, reprezentand impozitul pe suma de 977.648 obtinuta transformarii unei cantitati de criptomonede in moneda obisnuita.
In conditiile in care Administratia Judeteana a Finantelor Publice Constanta a respins contestatia contribuabilului, ca neintemeiata, acesta s-a adresat Tribunalului Constanta pentru a fi exonerat de la plata obligatiei fiscale rezultate din tranzactionarea criptomonedelor.
In motivarea actiunii, reclamantul Bukz R.D. a aratat ca criptomoneda este o moneda surogat, virtuala si ca impozitarea criptomonedelor ar lipsi de continut principiul beneficiului, intrucat acestea reprezinta niste algoritmi ce nu fac obiectul reglementarii statelor.
De asemenea, a specificat faptul ca nu exista activitati guvernamentale care sa influenteze emiterea/circulatia criptomonedelor, astfel ca nu exista nici un beneficiu pe care persoanele ce tranzactioneaza aceste instrumente de plata sa-l poata obtine ca urmare a achitarii unor taxe catre bugetul de stat.
In actiunea depusa in instanta s-a mai aratat ca moneda nu este taxabila per se si ca statul nu poate impozita suma de bani obtinuta in urma transformarii criptomonedei in moneda obisnuita, intrucat simpla apreciere a unei monede nu este privita ca reprezentand o activitate de natura sa faca obiectul unei impozitari, banii nefiind taxabili, cu atat mai mult cu cat pentru suma de bani investita initial in criptomonede au fost achitate contributiile fiscale datorate bugetului de stat.
In intampinarea depusa de Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Galati, din care face parte si Administratia Finantelor Publice Constanta, se arata ca decizia de impunere fost emisa in baza declaratiei contribuabilului, transmisa prin posta, astfel ca solicitarea acestuia de anulare a actelor administrative este nefondata.
Se mai arata ca declaratia fiscala se depune pe propria raspundere si se semneaza de catre contribuabil, iar in situatia in care acesta a completat eronat declaratia 212 are posibilitatea de a depune declaratii rectificative, conform Ordinului nr. 888/2018.
Parata a mai aratat ca reclamantul invoca o anumita situatie de fapt, respectiv transformarea unei cantitati de criptomoneda in moneda obisnuita, insa pentru a se putea retine o asemenea stare de fapt este necesar ca acesta sa probeze cererea cu documente justificative.
Instanta a constatat ca reclamantul invoca faptul ca a obtinut venitul in suma de 977.648 de lei prin transformarea in moneda obisnuita a unei cantitati de criptomoneda, insa, pe de o parte, in lipsa oricaror documente justificative privind aceasta operatiune in mod corect, organul fiscal nu a retinut-o ca fiind generatoare de venit si a avut in vedere calificarea data venitului de catre contribuabil, iar, pe de alta parte, si daca venitul ar fi fost obtinut in modalitatea sustinuta de reclamant, acesta este supus impozitarii.
Din acest motiv, cererea de chemare in judecata a DGRFP Galati formulata de Bukz R.D. a fost respinsa ca neintemeiata. Decizia nu este definitiva, ci poate fi atacata cu recurs in 15 zile de la comunicare. (G.I.)
