Proprietarii unui teren in suprafata de 22.765 de metri patrati situat in Timisoara, pe strada Aurora, vor fi despagubiti de statul roman cu 3 milioane de euro, in urma unei decizii bomba a Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
Initial, Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor a hotarat ca proprietarii terenului sa primeasca putin peste 1 milion de euro, in cinci transe anuale, insa oamenii nu au fost de acord si s-au adresat CEDO.
Discrepanta dintre cele doua valori ale terenului a fost provocata de grila notariala din 2013, care se aplica la stabilirea valorii despagubirilor, in conditiile in care autoritatile romane inca nu au actualizat mercurialul imobiliar la pretul pietei.
De altfel, aceasta saptamana a fost una neagra pentru Romania la CEDO, fiind pronuntate 3 hotarari impotriva statului roman, cu obligatii de despagubire a fostilor proprietari in valoare de 9.879.618 de euro. Potrivit unui comunicat emis de Asociatia pentru Proprietate Privata, Romania va fi in continuare condamnata pana cand Guvernul va schimba legislatia, astfel incat despagubirile sa fie actualizate la pretul pietei, nu acordate in conformitate cu grila notariala din 2013.
La inceputul lunii octombrie, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a pronuntat 6 hotarari impotriva statului roman, despabubirile care urmeaza sa fie platite fostilor proprietari ridicandu-se la 15.543.997 euro, cea mai mare suma de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.
Redam mai jos comunicatul integral al Asociatiei pentru Proprietate Privata:
”Saptamana aceasta – o alta nota de plata de la CEDO – despagubiri de aproape 10 milioane de euro. Dintre acestea, 3 milioane de euro sunt pentru un teren din Timisoara pentru care ANRP ar fi platit putin peste 200.000 de euro si in cinci transe anuale.
Instantele din Romania ar trebui sa respecte hotararile Curtii Europene si sa evalueze despagubirile fostilor proprietari conform valorii de piata si nu conform grilelor din 2013.
In Cauza Nasta si altii contra Romaniei, solutionata marti la Strasbourg, la pozitia patru se afla o cerere avand ca obiect o suprafata totala de 22.765 mp de teren situat in Timisoara, Strada Aurora.
Potrivit grilei din 2013, utilizata in prezent pentru calculul despagubirilor la ANRP (dar si de instantele din Romania), acest teren, mai mare de 5000 mp, care se afla in zona IV, are o valoare de 18 euro/mp.
Ar rezulta o suma totala de 409.770 euro. ANRP ar fi considerat ca acest teren era agricol la data preluarii si ar fi aplicat si reducerea1 de 50% prevazuta de articolul 3 din OUG nr. 72/2020, astfel incat valoarea despagubirilor ce s-ar fi acordat persoanelor indreptatite ar fi fost de 204.885 euro.
Suma s-ar fi platit in 5 transe anuale, raportat la cursul euro de la data emiterii deciziei de compensare, indiferent care ar fi fost evolutia cursului valutar din urmatorii 5 ani.
Asadar, o discrepanta uriasa: 204.885 euro in 5 transe anuale de la ANRP (9 euro/mp), fata de 3 milioane de euro, de platit in trei luni de zile de la CEDO. (131 euro/mp).
Reamintim, o hotarare de condamnare a unui stat de catre CEDO presupune nu doar executarea obligatiilor stabilite fata de cei ale caror drepturi au fost incalcate, ci si luarea unor masuri cu caracter general, inclusiv prin modificarea legislatiei, pentru ca situatii similare sa nu se mai repete.
Pana atunci, urmarim seria condamnarilor de la CEDO si lipsa de reactie a legislativului.
CEDO s-a pronuntat saptamana aceasta in 3 cauze impotriva Romaniei si s-au stabilit despagubiri totale de 9.879.618 euro in favoarea fostilor proprietari de imobile preluate abuziv. Vor mai fi si alte condamnari pana cand statul roman va modifica legislatia in acest domeniu.
Instantele romane insa, atunci cand solutioneaza asemenea dosare sau contestatii impotriva deciziilor emise de Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor din cadrul ANRP ar trebui sa aplice direct jurisprudenta europeana si sa calculeze in mod just despagubirile. In realitate insa, judecatorii nostri nu si-au facut un scop din a face dreptate, alegand adesea pozitia cea mai comoda, care le aduce stabilitate si garantia unor pensii speciale.
Conform art. 20 din Constitutie, dispozitiile privind drepturile si libertatile cetatenilor trebuie sa fie interpretate in concordanta cu pactele si celelalte tratate la care Romania este parte. Cum Romania este parte la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, hotararile CEDO sunt obligatorii pentru instantele romane.
Judecatorul national este primul chemat sa aplice Conventia Europeana a Drepturilor Omului si jurisprudenta CEDO si are obligatia de a „asigura efectul deplin al normelor acesteia, asigurandu-i preeminenta fata de orice alta prevedere contrara din legislatia nationala, fara sa fie nevoie sa astepte abrogarea acesteia de catre legiuitor” (hotararea CEDO pronuntata in Cauza Dumitru Popescu impotriva Romaniei, publicata in M.Of. nr. 830/05.12.2007).
PNL va intra in istoria de 30 de ani a acordarii de despagubiri ca fiind partidul care a eliminat şi ceea ce a acordat PSD!
Autoritatile de la noi nu numai ca nu au tinut seama de aceasta recomandare, dar Guvernul a adoptat anul acesta OUG nr. 72/2020 care chiar restrange drepturile proprietarilor.
Comitetul de Ministri al Consiliului Europei, organism care supravegheaza punerea in executare a hotararilor Curtii Europene, i-a solicitat Romaniei sa ia masurile urgente care se impun si sa transmita, pana la 31 mai 2019, stadiul solutionarii acestor dosare, insa statul roman nu a avut nicio reactie in acest sens.
Nici modificari legislative nu s-au adus, astfel incat va continua seria condamnarilor la CEDO si despagubirea fostilor proprietari cu valoarea de piata a imobilelor preluate de statul comunist si vandute, in cea mai mare parte chiriasilor in anii `90.
Guvernul a realizat anul acesta singurele economii bugetare tocmai pe seama celor care au fost deposedati samavolnic de proprietatile lor in urma cu cativa zeci de ani. Executivul a decis suspendarea aplicarii Legii nr. 22/2020 care a fost ceruta de multi ani de proprietarii deposedati abuziv. Si aceasta deoarece, facand un calcul electoral, eronat de altfel, guvernul a considerat ca beneficiarii legilor de reparatie ar fi mai putini decat alte categorii de alegatori.
Ignorand numarul foarte mare de procese aflate pe rolul sectiilor civile ale instantelor care au ca obiect nerespectarea de catre autoritati a dreptului de proprietate, precum si miile de notificari in temeiul Legii nr. 10 din 2001 nesolutionate de primarii si multe alte cereri in materia fondului funciar care zac la comisiile locale, unele chiar din 1991, guvernantii nu au o imagine clara a nerespectarii dreptului de proprietate in Romania si care este numarul real al persoanelor care asteapta sa primeasca despagubiri.
Calin Ispravnic
Presedinte Asociatia pentru Proprietate Privata”
