O pisica uriasa, care isi bea tacticoasa cafeaua la 5 metri deasupra solului. O silueta umana prizoniera intr-un grilaj din fier, contopire a spatiului incaperii cu spatiul exterior. La inaltime billboard-ul cu reliefuri fine. Umbre si lumina, volume. Video.
Kunsthalle Bega invita timisorenii, vineri 25 septembrie, de la ora 18, sa descopere SENSUL SCULPTURII, si sa se branseze, astfel, direct la actul de creatie al sculptorilor romani contemporani.
Sunt 16 artisti adusi, in viziunea curatorului Liviana Dan, in acest eveniment co-finantat de Primaria Municipiului Timisoara si AFCN, care contextualizeaza sculptura romaneasca la Kunsthalle Bega: Apor – Nimbert Ambrus, Rudolf Bone, Norbert Costin, Teodor Graur, Roxana Ionescu, Adi Matei, Alex Mirutziu, Vlad Nanca, Mihai Olos, Alexandra Pirici, Bogdan Rata, Cristian Raduta, Mircea Spataru, Patricia Teodorescu, Napoleon Tiron, Casandra Vidrighin.
Sculptura expusa la Kunsthalle Bega vine cu reguli practice de folosit in expozitie, dupa cum arata curatorul: \ sculptura este simpla, briliant economica, vesela si generoasa \ sculptura nu trebuie sa fie ‚mareata’ in mod permanent \ sculptura are o relatie ambivalenta cu instalatia si este preocupata de fenomenologie si minimalism \ ‚dirty’ and ‚shiny’ minimalism \ sculptura trece de la dimensiuni fizice, comemorative la dimensiuni intelectuale, emotionale \ sculptura este o structura determinata prin desen si exista in planuri paralele, dar contradictorii.
„Sculptura poate fi sculptura impecabila propusa de natura. Dar ca exercitiu intelectual, realitatea nu favorizeaza niciodata un astfel de scenariu. Sculptura a functionat mult timp intre functia civica si vocatia sacra. Marmura, monument, putere, politica. Vedeai sculptura ca pe o imagine planul – structura – elevatia. Sculptura trebuia sa reziste limbajului, trebuia sa reziste unei critici metaforice si de imagine.
Fiecare handicap trebuia transformat intr-un avantaj. Considerata literara, limitata, primitiva sculptura ajunge sa detina un rol complex in ideile si fanteziile figurative, moderne, minimaliste. Paradigma sculpturii – prea multa materialitate, prea multa corporalitate, prea multa ambiguitate a oferit si a sustinut multe ganduri pentru instalarea unor teorii despre sculptura.
Vizualul este inlocuit de tactil. Tactilitatea devenind o teorie sistematica evaluata dupa criterii estetice. (…) Sculptura transcende in materialitate pentru a oferi o experienta pura. (…) Cum poate fi definita intr-o maniera contemporana lunga istorie a sculpturii? Cade mitul marmurei. Autonomia formei si angajamentul continutului sunt contaminate de regulile instalatiei.
Cele doua pozitii anti monument si anti soclu devin teme recurente. Orice material poate fi inlocuit cu un alt material fara ca intentia sa fie schimbata. In ultimul timp lucrari tot mai surprinzatoare se numesc sculptura: fotografii imense si filme video documentand oceanul, vegetatia, gheata, corpul uman, moleculele, plantele din argint, norii si tunelele de lumina si performanta documentand gridul tehnic care primeste sensibilitate teatrala…
Exista un anume sens? Este un prejudiciu vizual? Sculptura umbla cu adevarul ei”, noteaza curatorul Liviana Dan. Program de vizitare marti – sambata 12 – 18. Intrarea libera. (I.P.)
