Interviu cu Alfred Simonis, presedinte PSD Timis
– Domnule Simonis, sunteti cel mai tanar presedinte de filiala judeteana PSD din tara. Cum a acceptat Bucurestiul aceasta stare de fapt?
Pana si Bucurestiul a inteles ca Banatul si Ardealul sunt doua teritorii in care politica este diferita, iar atunci si abordarea trebuie sa fie diferita. Hai sa fim sinceri! Oamenii de la Vest de Carpati vad multe lucruri altfel, in comparatie cu cei din Regat. Este o alta identitate si masura a lucrurilor. Nu e neaparat bine sau rau, asta e situatia. Orice partid politic trebuie sa combata stagnarea cand aceasta apare si sa se reinventeze cand electoratul sau nu se mai regaseste in politicile sale. Este vital sa fim acceptati de conducerea nationala cu ideile noastre, cu pareri si critici, pentru ca venim dintr-o zona cu electoratul cultivat, atent si cu alte prioritati. Atata vreme cat functioneaza dialogul si avem un cuvant de spus, e clar ca lucrurile stau bine. Dar dialogul nu trebuie mimat, ci facut direct si sincer. PSD are nevoie de fete noi, de oameni cu credibilitate. Cat despre mine, nu cred ca formularea cu Bucurestiul care m-a acceptat este cea mai fericita. Conducerea centrala a fost nevoita sa tina cont de o anume stare de fapt, de implicare si eficienta in momentul in care am fost ales – ales, nu numit! – in pozitia de lider de grup parlamentar in Camera Deputatilor.
– Pentru multi, faptul ca sunteti tanar poate parea un dezavantaj. Este varsta o garantie ca veti face lucrurile bine?
Tineretea aduce cu ea si o doza de curaj inconstient, nu? Pe de alta parte, generatia mea se dovedeste una foarte decisa si determinata sa schimbe lumea. Poate tocmai pentru ca nu am trait vremuri in care compromisul era un mod de viata in sine. Noi vedem lucrurile diferit. Tocmai de aceea, am curajul sa spun ca ma angajez ferm sa nu primesc in PSD Timis niciun membru al unui alt partid. Chiar daca pierdem voturi, prefer sa nu am de-a face cu traseisti. Sa ramana la locul lor si sa nu se apropie de PSD Timis!
– Care e de fapt adevarul despre relatia dvs. cu Liviu Dragnea?
E de notorietate faptul ca m-am opus lui Liviu Dragnea vehement si pe fata in vremea motiunii de cenzura impotriva Guvernului Grindeanu. Nu se stie, insa, ca apoi am fost vanat si sanctionat pe linie politica. In fine. Tot timpul am spus ca un om politic trebuie evaluat pe baza deciziilor luate in momentele in care este lider si detine o relativa putere, si nu cand e doar un altul din multime, pasibil sa fie dat afara in orice moment de nesupunere. Pentru ca doar functia si responsabilitatile pot aduce asumarea unor principii.
– In acest moment aveti cea mai importanta functie politica pe care Timisul o ocupa in Parlamentul Romaniei, aceea de lider de grup parlamentar PSD. E o provocare?
Aceasta functie este o mare oportunitate, o sansa pentru mine sa fac ceva pentru Timis, dar si pentru Romania. Am reusit sa impun initiativa legislativa referitoare la transferul Aeroportului International Timisoara de la Ministerul Transporturilor la Consiliul Judetean Timis si Primaria Timisoara.
In trei saptamani are sanse sa treaca si de Camera Deputatilor, dupa ce, acum cateva zile, a fost votata de Senat. Ca PSD-ist, am sa promovez votarea proiectului ”fara penali in functii publice”. Cine si-ar fi imaginat vreodata cineva ca un pesedist va face asta? Respingerea legii recursului compensatoriu, o greseala imensa a PSD, a fost un proiect pe care l-am urmarit cu obsesie si pe care am reusit sa il inchid pentru totdeauna. Am fost artizanul ”miercurii albe”, cand am respins toate initiativele toxice legate de justitie, ca nimeni sa nu mai aiba ocazia sa le tina intr-un sertar si Doamne fereste!, sa le scoata mai tarziu si sa le voteze. In general, sunt multumit ca am putut sa fac o reparatie morala fata de niste atitudini extrem de grave la adresa democratiei si a romanilor.
– Mai sunt cateva luni pana la finalul mandatului. Veti trage tare pe ultima suta de metri?
Impreuna cu colegii, mai avem cateva proiecte in atentie, cu mari sanse sa treaca prin parlament si sa devina legi in perioada urmatoare. Pe langa instituirea unei sarbatori nationale a Banatului – va vine sa credeti sau nu, Banatul este singura regiune din tara care nu are o zi sarbatorita national -, imi doresc finalizarea Muzeului Revolutiei din Decembrie 1989. Dar oful meu cel mai mare tine de legiferarea constructiei unui spital regional in Timisoara. Dupa ani de zile de povesti, din partea tuturor partidelor politice, este timpul sa dam o lege in acest sens, sa nu mai fie loc de dat la intors! (I.P.)
