Prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Botosani, Raluca Stancescu, va reveni pe functie in baza unei decizii a Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), anunta Agerpres.
Hotararea, care a fost adoptata, marti, prevede incetarea suspendarii acesteia, ca urmare a inlocuirii masurii arestarii preventive cu cea a controlului judiciar in dosarul in care este acuzata de fapte de coruptie.
“Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat incetarea suspendarii din functia de procuror si din functia de conducere, incepand cu data de 24.08.2017, a doamnei Stancescu Raluca, prim – procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Botosani, ca urmare a luarii fata de aceasta, prin incheierea nr. 764/24.08.2017 dispusa de Inalta Curte de Casatie si Justitie- Sectia Penala, in dosarul penal nr. 564/39/2017, a masurii inlocuirii arestului preventiv cu masura preventiva a controlului judiciar pe o durata de 60 de zile incepand cu data de 24.08.2017”, se precizeaza in decizia CSM.
In luna iulie a acestui an, Raluca Stancescu a fost vizata de o ancheta a procurorilor Directiei Nationale Anticoruptie-Serviciul Teritorial Suceava. Procurorii DNA au efectuat perchezitii atat la locuinta prim-procurorului, cat si in biroul acesteia.
Ulterior, ei au dispus retinerea, iar Curtea de Apel Suceava si Inalta Curte de Casatie si Justitie au incuviintat arestarea preventiva.
Dupa aproape o luna, procurorii DNA au dispus prelungirea mandatului de arestare preventiva, insa Inalta Curte de Casatie si Justitie a inlocuit masura arestului preventiv cu cea a controlului judiciar pentru 60 de zile.
Potrivit anchetatorilor, in cursul lunii octombrie 2015, Raluca Stancescu, impreuna cu un apropiat al acesteia, Catalin Stavara, folosindu-se de autoritatea conferita de functia sa – prim procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Botosani, a exercitat acte de constrangere psihica asupra unei persoane.
Concret, cei doi au incercat sa determine persoana respectiva sa efectueze demersurile necesare in vederea cedarii in mod injust a dreptului de proprietate asupra a doua imobile (apartament si garsoniera), situate in municipiul Botosani, in favoarea unei rude a lui Catalin Stavara.
‘Prin constrangerea psihica exercitata, inculpatii Stancescu Raluca si Stavara Catalin au urmarit sa-i induca persoanei respective o stare de temere prin aceea ca, in situatia exprimarii unui refuz, va suferi repercusiuni specifice raspunderii penale prin demararea unor cercetari fata de persoana sa si a membrilor familiei sale, vizand savarsirea unor pretinse infractiuni de evaziune fiscala si trafic de persoane’, se precizeaza in comunicatul de presa.
Totodata, in perioada 30 octombrie 2015 – 4 februarie 2016, Raluca Stancescu, in aceeasi calitate, l-a determinat in mod direct pe Constantin Batca, agent de politie in cadrul Politiei municipiului Botosani – Biroul de Investigatii Criminale, sa tergiverseze cercetarile pe care le efectua intr-o cauza penala fata de Catalin Stavara, pentru savarsirea unei infractiuni de lovire sau alte violente, in scopul ingreunarii cercetarilor penale si favorizarii acestuia din urma.
In acelasi context si in aceeasi calitate, la data de 4 februarie 2016, Stancescu l-a determinat pe Constantin Batca sa-i puna la dispozitie, fara drept, un suport optic ce continea inregistrari ale unor camere de supraveghere (mijloc de proba in acelasi dosar penal mentionat mai sus) in vederea favorizarii lui Stavara, lucru pe care agentul de politie l-a si facut in cursul aceleiasi luni.
In aceeasi calitate, la data de 22 iunie 2016, magistratul a divulgat, fara drept, lui Catalin Stavara date nedestinate publicitatii, cu caracter confidential, rezultate din supravegherea tehnica a unei persoane, realizata in contextul instrumentarii unui dosar penal.
Prin acest demers au fost afectate atat interesele si activitatea Parchetului de pe langa Tribunalul Botosani, ca unitate de parchet pe rolul careia se afla cauza respectiva, cat si interesele legale ale persoanei respective, ale carei drepturi si libertati fundamentale fusesera restranse in contextul supravegherii sale tehnice, strict in conditiile prevazute de lege si autorizate de judecatorul de drepturi si libertati. (V.E.)
