Fostul procuror general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Timişoara, Constanta Carstea, este primul magistrat banatean care a avut curajul sa deschida Cutia Pandorei a mafiei imobiliare din Timisoara, sa declanseze o mega ancheta, la mai multi ani dupa ce speculantii incepusera sa vanda Timisoara la bucata.
Inca de prin anii 2000 a tras un semnal de alarma public asupra faptului ca oameni din justitia locala sprijina mafia imobiliara prin sentinte strambe, cum a fost si cazul unui imobil cu doua etaje, din zona Balcescu, retrocedat unor mostenitori falsi inca de la primul termen de judecata.
A chemat la audieri notari, judecatori, avocati si alte “marimi” ale vremii, iar aceste acte procedurale curajoase i-au atras ura complicilor mafiei imobiliare. A vorbit despre afaceri de miliarde de euro in care erau implicatre personaje dubioase, moment in care au inceput sa curga amenintarile cu moartea.
”Am fost sunata si mi s-a spus sa-l dau la telefon pe dl Crivat. Sunt procuror si stiu ce inseamna asta, a fost o amenintare directa” a afirmat Constanta Carstea, zilele trecute, la Antena 3.
Sorin Crivat a fost ofiter acoperit SRI, care s-a deconspirat dupa ce a ajuns in arest preventiv si a murit in conditii suspecte in penitenciar, considerandu-se ca a fost otravit, desi cauza oficiala a fost stop cardiorespirator.
Constanta Carstea a afirmat, in direct, la Antena 3, ca mafia retrocedarilor din Timisoara are legatura cu oameni grei din procuratura. Fosta sefa a parchetelor banatene a spus ca este hartuita de multi ani si procurorul general Augustin Lazar nu o baga in seama. Inculpatii din dosarele anchetate de ea, din mafia retrocedarilor, au dat-o in judecata si umbla prin instante de opt ani. Ei ii cer despagubiri.
”Sunt hartuita de inculpatii trimisi de mine in judecata”, a mai afirmat aceasta. “Eu nu incerc sa ma victimizez, dar vreau sa va aduc la cunostinta ca fenomenul criminalitatii gulerelor albe care actioneaza pe teritoriul Romaniei, in complicitate cu filierele transnationale, trebuie sa fie investigate cu foarte multa obiectivitate si profesionalism, de DIICOT si DNA. Se vorbeste de DNA constant si se uita de un fenomen foarte grav – criminalitatea organizata.
Daca aceste structuri vor lucra impreuna, vor reusi sa faca ordine in tara asta.
Revenind la dosarul meu – eu m-am ocupat mai multi ani de criminalitatea imobiliara din Timisoara. Au fost investigati notari, avocati, consuli, atentie, consuli, ofiteri ai serviciilor de informatii externe, care acum au activitati subterane impotriva mea si impotriva familiamei mele. Rechizitoriul meu a fost trimis la Timisoara, dar la ICCJ dosarul a fost luat si trimis la Targu Mures. Toate dosarele mele au fost trimise la Targu Mures. Acolo, dosarele mele nu au avut parte de o judecata dreapta, au fost date solutii contradictorii, au ramas definitive, decizii nelegale.
Acum cinci ani, eu va spuneam dvs, in emisiune, am cerut public DNA sa se sesizeze. Acum cinci ani”, a declarat Constanta Carstea. “Am primit amenintari cu moartea, a fost trimis peste mine un bolnav psihic, a fost trimis Faur Isaia, la domiciliul meu, pe scara blocului in care locuiesc. Au fost cazati la ultimul etaj cetateni arabi si israelieni care monitorizau zilnic intrarile si iesirile din bloc.
Am primit amenintari cu moartea si cea mai recenta amenintare a fost prin telefon si va spun numele Crivat. Am fost sunata de la Vodafone, de o doamna, pe telefonul de acasa, nu pe mobil si m-a rugat sa i-l dau pe domnul Crivat. Dumnezeu sa il odihneasca. Inculpatii cercetati de mine m-au actionat cu plangere, prin care solicita sa le dau despagubiri civile. De cat timp credeti ca se judeca aceste cauze? De opt ani. Eu, Constanta Carstea, sunt hartuita de incuplatii trimisi de mine in judecata, sprijiniti de forte oculte, de opt ani de zile, in conditiile in care legea si deciziile CCR nu prevad o masura directa impotriva magistratului”, a declarat Constanta Carstea.
Avocatul Ioan Lazar, principalul vizat de ancheta Constantei Carstea
Parchetul de pe langa Curtea de Apel Timişoara a finalizat cercetarile in primul dosar al mafiei imobiliare inca din 2006, moment in care au fost pusi pe jar mai mulţi notari, avocaţi, executori judecatoreşti şi magistraţi din capitala Banatului. Aceştia au fost acuzaţi, direct sau indirect, de implicare in filierele prin care imobile in valoare de zeci de milioane de euro au fost revendicate şi obţinute in mod ilegal, apoi vandute la preturi uriase tiganilor care voiau sa cucereasca centrul Timisoarei, cum, de altfel, s-a si intamplat.
Ancheta procurorului Constanţa Carstea s-a intins pe parcursul a trei ani, perioada in care s-a colaborat cu autoritatile judiciare din Germania si Brazilia pentru probarea infractiunilor retinute in seama juristilor timisoreni acuzati de falsuri in acte publice si inselaciuni, ilegalitati specifice mafiei imobiliare.
In ciuda recuzarilor repetate şi a plangerilor penale facute impotriva sa, procurorul a finalizat ancheta şi i-a trimis in judecata pe avocatul Ioan Lazar, 45 de ani, acuzat de inselaciune, uz de fals, instigare la fals intelectual si fals in inscrisuri sub semnatura privata, tatal acestuia, Gligorie Ioan Lazar, 78 de ani, acuzat, de asemenea, de instigare la fals intelectual, uz de fals si inselaciune, Gheorghe Pop, 74 de ani, fost notar public, acuzat de fals intelectual, Fara Leahu Virgil, 50 de ani, cu antecedente penale, acuzat de instigare la fals intelectual, uz de fals şi inselaciune, Ema Iezdimir, 48 de ani, trimisa in judecata pentru fals in declaratii si Nicolae Remus Cinca, 65 de ani, notar public, care a fost tras la raspundere penala pentru fals intelectual.
Paradoxal, in 2004, Parchetul Naţional Anticorupţie, sesizat pentru cercetarea unor pretinse infracţiuni de corupţie, a dispus „cu operativitate”, dupa cum a specificat Constanţa Carstea in rechizitoriul, neinceperea urmaririi penale faţa de inculpaţii trimişi acum in judecata.
Ancheta Parchetului de pe langa Curtea de Apel Timişoara s-a concentrat, in special, pe detalierea manevrelor juridice prin care au fost obţinute doua dintre cele mai impunatoare cladiri ultracentrale, care pe piaţa imobiliara erau cotate la peste 5 milioane de euro.
Prima dintre acestea, aflata in Piata Doiceşti, nr. 1, chiar vizavi de Palatul de Justitie, are o suprafata de 1487 de metri patrati, si este cunoscuta in opinia publica din Timisoara ca fiind cladirea care a gazduit „cooperativa” din justitia locala. De altfel, mai multi notari, executori si avocati care si-au dat concursul, intr- fel sau altul, la obtinerea acestui imobil de catre avocatul Ioan Lazar isi au birourile in incinta.
In anul 1999, moştenitoarele fostului proprietar, Kuszmann Gabriela Maria şi Procopetz Ganter Zeline Maria, ambele domiciliate in Germania, au facut o cerere catre Statul Roman pentru a fi despagubite pentru doua imobile avute din Timişoara, respectiv cel din Piata Doicesti, si altul, de 472 mp, aflat pe strada Suceava. Cererea, depusa in baza Legii 112, a fost aprobata şi mostenitoarele au fost despagubite, intrucat restituirea in natura nu se putea lua in considerare din cauza vanzarii apartamentelor catre chiriasi, cu suma de 477.619.200 lei.
Ulterior, in urma colaborarii cu Ministerul Bavarez de Stat şi Justiţie, s-a aflat ca cele doua moştenitoare fusesera despagubite si de statul german cu suma de 60.000 de marci. Intr-o declaratie de martor data in fata autoritatilor germane de catre Kuszmann Gabriela Maria, si trimisa la Curtea de Apel Timisoara in data de 04.03.2005, aceasta recunoaste ca a vandut dreptul de mostenitor cu suma de 49.000 de euro unor persoane din Timisoara, care s-au deplasat special in acest scop in Germania, printre care l-a nominalizat pe avocatul Ioan Lazar.
„Acesti oameni doreau de la noi o semnatura prin care noi sa renuntam la toate drepturile asupra caselor”, a spus femeia in declaratie, dezvaluind o parte din demersurile facute de juristii timisoreni pentru acapararea casei. Ulterior, prin plasmuirea unor documente, casa este revendicata in justitia din Timisoara si, in cele din urma, obtinut dreptul de proprietate.
Cealalalt imobil, aflat pe strada Palanca nr. 1, a fost revendicat si obtinut tot pe calea justitiei, dupa ce avocatul Ioan Lazar, impreuna cu tatal sau si cu fratele geaman, s-a deplasat tocmai in Brazilia pentru a incepe operatiune „improprietaririi”. Acolo a luat legatura cu mostenitorii numitei Iracema Moreira de Castro, pentru a fi mandatat sa revendice cladirea in instanta. Astfel, prin „manevre iscusite” si „fraudarea legii”, dupa cum se mentioneaza in rechizitoriu, au obtinut mai multe inscrisuri in scopul declansarii in Romania a procedurii succesorale. Acest lucru s-a şi intamplat, la biroul notarului public Remus Cinca. in data de 13.05.2002, tatal avocatului Lazar a cerut Tribunalului Timis restituirea imobilului in natura, in cota de 1/1.
Complexitatea anchetei a fost conturata de faptul ca in dosar apareau nu mai putin 36 de martori, printre care executorii judecatoresti Cristian Jurchescu si Matei Sorin Romeo, notarii publici Elena Topala si Ioana Sichim, dar si directorul de atunci al Directiei Patrimoniu de la Primaria Timisoara, Nicusor Miut, aflat in inchisoare in momentul de fata. De asemenea, Directia Finantelor Publice Timis s-a constituit parte civila cu suma de 477.619.200 lei, adica suma cu care mostenitoarele cladirii din Piata Doicesti au fost despagubite in mod nelegal.
“In faza de urmarire penala, invinuitii au avut o conduita necorespunzatoare, incercand obstructionarea adevarului. Invinuitul Lazar Ioan a actionat premeditat pentru a impiedica aflarea adevarului si finalizarea urmaririi penale, formuland plangeri penale nefondate, cereri de recuzare, inclusiv plangeri penale impotriva procurorului”, s-a mentionat in rechizitoriu. Procurorul Constanta Carstea a mai dezvaluit si ca invinuitii nu au dat nici un fel de declaratii decat in prezenta avocatului Lazar. Fata de alti invinuti, printre care si cetatenii germani, ancheta a fost disjunsa in favoarea Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Asasini platiti pe urmele Constantei Carstea?
Pericolele mortale care au inceput sa planeze asupra vietii fostului magistrat, dupa lovitura data mafiei imobiliare, au fost devoalate ala putin timp dupa trimiterea rechizitoriului in instanta, cand un barbat din Timisoara s-a autodenuntat ca a primit misiunea de a o lichida fizic pe Constanţa Carstea.
Individul, pe numele sau Dumitru Alexa, a povestit ca un avocat care l-a reprezentat intr-un proces civil i-a cerut sa o omoare pe Constanţa Carstea, spunandu-i ca, in caz contrar, va pierde casa in care locuieste si care facea obiectul procesului pe care-l avea.
Avocatul i-ar fi spus clientului sau ca relatiile sale cu procuroarea sunt tensionate si ca aceasta ar putea influenta completul de judecata intr-un dosar penal in care este acuzat de implicare in mafia imobiliara. Initial, Alexa a acceptat sa puna planul in aplicare, dar, mai apoi, s-a razgandit si i-a lasat procuroarei mai multe biletele in cutia postala prin care o avertiza ca este in pericol. In cele din urma, s-a dus la politie şi s-a autodenuntat.
De asemenea, Constanta Carstea a identificat un pericol si in faptul ca, in activitatea sa, a identificat o grupare de criminalitate organizata din care facea parte si Zaher Iskandarani, aceasta platind bani si sejururi in strainatate unor persoane publice, printre care si procurorului Mircea Zarie, fostul adjunct al DNA. “Am dorit sa ies la pensie pentru ca nu poti face nimic intr-o justitie corupta ca si cea din Romania. Vechile structuri securiste au acaparat institutiile statului si, daca esţi un magistrat onest, nu-ti ramane decat varianta iesirii din sistem”, ne-a declarat Constanta Carstea in momentul iesirii la pensie. (D.C.)
