Curtea Constitutionala a decis, miercuri, ca posibilitatea ca procurorul sa renunte la urmarirea penala, in cazul infractiunilor care se pedepsesc cu amenda sau cel mult sapte ani de inchisoare, daca el constata ca nu exista un interes public, prevazuta in Codul de procedura penala, este neconstitutionala.
Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a anuntat ca, anul trecut, au fost solutionate 134.436 de cauze prin renuntarea la urmarirea penala, in contextul in care aceasta prevedere din Codul de procedura penala a fost declarata neconstitutionala. Procurorul general Tiberiu Nitu sustine ca decizia Curtii Constitutionale de miercuri prin care art. 318 alin. 1 din Codul de procedura penala – “Renuntarea la urmarirea penala” – a fost declarat neconstitutional va avea un impact major asupra activitatii procurorilor.
PICCJ atrage, insa, atentia asupra impactul major al deciziei, aratand ca anul trecut au fost solutionate prin renuntare la urmarire penala 134.436 de cauze, in timp ce in 2014, anul in care au intrat in vigoare noile coduri penale, au fost solutionate 86.883 de cauze.
Si in 2013 au fost solutionate 159.268 de cauze prin aplicarea de sanctiuni administrative in cazul faptelor “care nu prezinta pericolul social al unei infractiuni”, conform articolului 18-1 din Codul Penal din 1968, se arata intr-un document al procurorilor.
Curtea Constitutionala a luat miercuri in dezbatere exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor articolului 318 din Codul de procedura penala.
“In cazul infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa inchisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunta la urmarirea penala cand, in raport cu continutul faptei, cu modul si mijloacele de savarsire, cu scopul urmarit si cu imprejurarile concrete de savarsire, cu urmarile produse sau care s-ar fi putut produce prin savarsirea infractiunii, constata ca nu exista un interes public in urmarirea acesteia”, prevede primul alineat al articolului 318 din Codul de procedura penala.
Potrivit aceluiasi articol, procurorul poate dispune, dupa consultarea suspectului sau a inculpatului, ca acesta sa indeplineasca una sau mai multe dintre urmatoarele obligatii: “a) sa inlature consecintele faptei penale sau sa repare paguba produsa ori sa convina cu partea civila o modalitate de reparare a acesteia; b) sa ceara public scuze persoanei vatamate; c) sa presteze o munca neremunerata in folosul comunitatii, pe o perioada cuprinsa intre 30 si 60 de zile, in afara de cazul in care, din cauza starii de sanatate, persoana nu poate presta aceasta munca; d) sa frecventeze un program de consiliere”.
Articolul 318 mai prevede, printre altele, ca, in cazul neindeplinirii cu rea-credinta a obligatiilor in termen de 6 luni sau de 9 luni pentru obligatii asumate prin acord de mediere incheiat cu partea civila, procurorul revoca ordonanta. O noua renuntare la urmarirea penala in aceeasi cauza nu mai este posibila.
In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art. 318 din Codul de procedura penala sunt neconstitutionale.
Curtea a retinut ca dispozitiile criticate contravin principiului legalitatii, intrucat, conform Constitutiei, justitia se infaptuieste in numele legii si se realizeaza prin instantele judecatoresti stabilite de lege.
Decizia este definitiva si general obligatorie. (Vlad Enciu)
