Un dosar penal ce urmeaza a fi solutionat de Curtea de Apel Timisoara ar putea fi stramutat pe rolul altei instante din tara, dupa ce un om de afaceri, parte civila in cauza, a sesizat faptul ca intre presedintele completului de judecata si unul dintre aparatorii din dosar exista anumite legaturi care starnesc suspiciuni de neobiectivitate a actului de justitie.
In cererea de stramutare care, peste cateva zile, va fi solutionata de Inalta Curte de Casatie si Justite, omul de afaceri Ion Pietraru, din Bucuresti, cu afaceri in municipiul Caransebes, reclama faptul ca, datorita calitatii partilor implicate in dosar, are “suspiciuni rezonabile si banuieli legitime ca magistratul insarcinat cu solutionarea acestei cauze poate fi influentat in solutia ce urmeaza a o pronunta”.
In motivarea actiunii, Ion Pietraru arata faptul ca este “victima” a doi avocati din Caransebes, care l-a inselat cu aproape 100.000 de dolari. Mai exact, sotii Lucian Teodor si Lucian Elena, ambii avocati in cadrul Baroului Caras-Severin, trimisi in judecata de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Timisoara pentru savarsirea mai multor infractiuni de inselaciune in forma continuata si uz de fals in forma continuata – dupa ce au falsificat zeci de chitante privind achitarea unor taxe de timbru, mentionand sume mult mai mari decat cele reale -, sunt indicati ca beneficiari ai unor relatii private care ar putea sa-si puna amprenta asupra verdictului final.
“Inculpatii sunt asistati de avocatul Arcadie Anastasescu, fost judecator la Judecatoria Timisoara, Sectia Penala, fiind coleg de complet si de sectie cu doamna judecator Anca Nacu, actualmente promovata la Curtea de Apel Timisoara si magistratul caruia i s-a repartizat spre solutionare dosarul indicat, in care eu detin calitatea de parte civila”, se mentioneaza in cererea de stramutare, aratandu-se, totodata, faptul ca atat avocatul, cat si judecatoarea sunt parti civile intr-un dosar cu pretentii banesti aflat pe rolul Tribunalului Timis.
Mai mult, avocatii trimisi in judecata activeaza pe raza instantelor din raza de competenta a Curtii de Apel Timisoara, unde au stabilit legaturi stranse cu avocatul Arcadie Anastasescu, al carui nas de cununie este Marian Bratis, de asemenea judecator la Curtea de Apel.
“Totodata, cumnatul doamnei judecator Anca Nacu a fost seful Politiei Lugoj peste 15 ani, timp in care a fost coleg si cu comisarul sef Vasile Ciobotea, actualmente seful Serviciului de Informatii si Protectie Interna Caras-Severin, care este nasul de cununie al inculpatilor”, se mai dezvaluie in cererea de stramutare.
In aceste conditii, Ion Pietraru atrage atentia ca exista anumite suspiciuni cu privire la impartialitatea modului in care se va solutiona dosarul la Curtea de Apel Timisoara, “cu atat mai mult cu cat vorbim despre un dosar penal in care miza este tragerea la raspundere penala a inculpatilor si obligarea acestora la repararea prejudiciului civil cauzat prin inselaciune”.
Dosarul in discutie a fost trimis pe rolul Curtii de Apel Timisoara in februarie 2015, ancheta fiind coordonata de catre procurorul Palici Florela, de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti.
Cei doi avocati sunt acuzati de savarsirea mai multor infractiuni de fals si uz de fals, dar si de inselaciune in forma continuata, dupa ce, in perioada 2005 – 2012, cat timp au l-au reprezentat pe omul de afaceri in fata instantelor de judecata, au falsificat si depus zeci de chitante false privind plata taxelor de timbru.
Valoarea prejudiciului a fost stabilita la suma de 357.009 lei, cu care Ion Pietraru s-a constituit parte civila, la care se adauga alti 57.829 de lei, suma solicitata de Primaria Caransebes reprezentand diferenta dintre valoarea taxelor de timbru platite la Fisc si cele mentionate, in fals, in chitantele depuse de inculpat la instantele de judecata.
Ca un prim semn ca sistemul isi apara oamenii, Judecatoria Timisoara a comunicat reclamantului ca nu detine in arhiva componenta completelor de judecata din urma cu mai mult de 10 ani, motiv pentru care nu poate confirma daca avocatul Arcadie Anastasescu si judecatoarea Anca Nacu au fost, candva, colegi de complet… (Vlad Enciu)
Anastasescu sunt .unica replica la cele relatate in articolul dvs o formulez in spiritul adevarului fara a incerca sa generez dezbateri ori polemici .Cum datele furnizate vizeaza atat viata mea personala cat si cea profesionala,nici dvs nici petentul si cu atat mai putin avocatul semnatar al cererii nu sunteti calificati in a avea date reale. Incerc sa furnizez datele precise,verificabile,pentru linistea tuturor.Astfel,am absolvit dreptul la Univ.Al.I.Cuza Iasi in 1992.M-am casatorit in timpul facultatii in 29 februarie 1992(an bisect). D-l Bratis nu a fost nasul meu.Nu il cunosteam. Nu am intrat in acelasi complet de judecata cu D-na Nacu,pentru simpla ratiune ca atunci cand a venit dumneaeila judecatoria Timisoara,nu mai era complet colegial la instanta de fond.Adica si atunci ,ca si acum,la judecatorie intra un singur magistrat.Am functionat doar la judecatoria Timisoara in perioada 01 august 1992 pana la 31 decembrie 2002.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că în cazul în care pe o pagină de internet sunt postate articole defăimătoare, provenind de la cititorii site-ului, la adresa unei persoane, de natură a-i afecta acesteia demnitatea, onoarea și stima de sine, administratorul paginii de internet este responsabil pentru neîndeplinirea obligației de a cenzura sau a împiedica publicarea acestor mesaje. În speță, întrucât pe pagina de internet administrată de pârât, au fost postate o serie de articole defăimătoare, unele chiar cu conotaţie penală, provenind de la cititorii site-ului, la adresa reclamantului, Înalta Curte a statuat că administratorul paginii este responsabil pentru că nu și-a îndeplinit obligațiile pozitive de a cenzura sau a împiedica publicarea mesajelor cu un conținut defăimător, ci, mai mult, a încurajat exprimarea opiniilor insultătoare la adresa persoanelor care exercită activități pe piața financiară, prin publicarea articolelor în care au fost expuse aceste opinii de către pretinși cititori. Sub acest aspect, Înalta Curte, recunoscând importanța libertății de exprimare într-o societate democratică, a apreciat însă, că “spațiul virtual nu se poate transforma într-o instanță ad-hoc, în care persoanele neautorizate să exprime verdicte cu privire la existența unor fapte cu conotații penale în sarcina unor persoane, astfel cum s-a întâmplat în cauză, fără a se demonstra o bază factuală solidă în acest sens, și nici nu poate deveni o tribună a insultelor la adresa unor persoane fizice, fără a exista buna-cuviință necesară, insulte care au căpătat și conotații rasiale, ceea ce este, de asemenea inacceptabil”. (Decizia nr. 3216 din 19 noiembrie 2014 pronunţată în recurs de Secţia I civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect despăgubiri)
In continuare, cat de responsabil ar fi administratorul/ii pt propriile defaimari? Libertatea de exprimare, neingradita, este atat de prost inteleasa de catre autorii acestor ineptii, pe cat de prost … pregatiti sunt, de fapt, acestia.
Corect.
daca ne poate spune domnul avocat Anastasescu de ce a plecat din magistratura, daca tot a avut colege atat de aplecate spre studiu si ascensiune profesionala?