Piata media din Romania a suferit transformari uriase in ultimul deceniu. Locul mogulilor Dinu Patriciu, Sorin Ovidiu Vantu si Adrian Sarbu, primul decedat, ceilalti – ajunsi in mizerie, bantuiti de dosare penale, a fost luat de un lup tanar. Se numeste Zoltán Teszári, are 45 de ani si este cel care a infiintat compania de cablu RCS&RDS, cea care domina piata de Internet in Romania. Despre RCS&RDS se poate spune ca este compania momentului din toate punctele de vedere, pe piata media-telecom . 3 milioane de abonati la cablu, o politica de dumping agresiv pe piata de telefonie mobila, credite de circa 1 miliard de dolari, televiziuni de sport, film si una de stiri, plus zvonuri despre o televiziune generalista care sa se lupte cu PRO TV si Antena 1.
Desi activeaza in media, oradeanul Teszári este o persoana discreta cu aparitiile publice. Exista o singura fotografie cu el, una produsa de site-ul ebihoreanul.ro. In rest, mai nimic. Informatiile de baza lipsesc. Se stie ca a facut bani cu dozatoare de inghetata si cu sali de jocuri. Ce a fost inainte de acestea? Cum a aratat inceputul?
Teszári a facut sport de performanta. Dupa ce a terminat liceul, cel despre care se spune ca are in conturi o avere de 370 de milioane de euro a venit prima oara la Bucuresti, pe cand avea doar 18 ani. A facut Armata la Clubul Sportiv Dinamo, unde si-a continuat cariera in judo. A terminat stagiul militar, apoi a ramas voluntar la club, timp de un an, sperand sa fie angajat. Refuzat de ”Interne”, si-a inceput aventura pe cont propriu, cu dozatoare de inghetata in Oradea, apoi cu sali de jocuri in Brasov. Despre Zoltán Teszári se stie ca a facut o avere din nimic si se bate moneda pe absenta lui din spatiul public, fiind recunoscut drept miliardarul fara chip. Fara chip, dar cu un trecut. Pe care il dezvaluie fostul sau coleg de camera de la Dinamo, Dragos Bolbose, cel care rupe tacerea, pentru Libertatea, intr-un interviu in care ofera detalii picante despre miliardarul fara chip…
Cand si cum l-ati cunoscut pe Zoltan Teszári?
Dragos Bolbose: Teszári a venit la Dinamo in 1989. I-am fost coleg de camera in cantonamente. A fost militar, iar judo facea la categoria 60 de kilograme. Era un copil subtirel, speriat, imi aduc aminte perfect momentul in care l-am cunoscut. Tin minte si acum ziua cand a venit la Dinamo. El si cu Cristian Tifra au venit la Dinamo, erau doi copii slabuti, amarati… Sunt cu patru ani mai mare decat el, astfel ca eu eram deja in lotul de seniori.
Cum se face ca a venit tocmai de la Oradea, pentru a face Armata in Bucuresti?
Dinamo si Steaua ii luau pe cei mai buni sportivi din tara. El facea judo si era un junior de perspectiva. Eu il remarcasem prin concursuri. Asa erau vremurile, se racolau sportivii, stiti bine. Tin minte ca de la Oradea au venit atunci doi juniori. Au facut armata doar cu numele. Erau, de fapt, sportivi. Zoli era junior II, avea 18-19 ani. S-a incorporat prin februarie-martie.
Ce fel de sportiv era?
Talentat. Fara nicio exagerare. N-am niciun motiv sa-l laud aiurea. Nu degeaba, in toamna anului 1989, a iesit vicecampion european la un concurs tinut in Atena. Eu iesisem campion european de juniori, in 1987, in Polonia, apoi am trecut la seniori. Eram amandoi la categoria 60 de kilograme, il bateam eu, ma mai batea si el… Daca nu venea revolutia, probabil ca ar fi fost angajat si acum la CS Dinamo.
Ca tanar, ce comportament avea?
Avea de mic simtul orientarii in afaceri. Noi stateam in cantonament noua luni din 12. Si eram la Brasov mai tot timpul acolo. Acolo, veneau polonezii, in parcarea de la Sura Dacilor, ca sa isi vinda marfa. Orice doreai aveau: pulovere, costume de baie… Cu banii luati de la noi, polonezii se duceau la Marea Neagra. Tin minte ca si eu i-am cumparat sotiei, de la Zoli, un costum de baie.
Dumneavoastra ati cumparat costumul de la Teszári, in loc sa mergeti in parcare si sa-l luati direct de la polonezi?
(Rade). Ei, vezi, ce ti-am zis? El se orienta mai bine, era cu un pas inaintea altora. Daca iti spun una, cazi pe spate: sotia are si acum costumul ala!
Era la fel de retras si atunci, ca si acum?
Un baiat foarte cuminte. Si inteligent. Facea mistouri de astia mai prostuti, dar le facea subtil, apoi venea in camera si comentam cu el razand. Era modest, se imbraca precum un om normal. Niciodata nu a sarit in evidenta. Nu erau ca altii, care amenintau cu bataia, se dadeau mari ca ei sunt sportivi mari si tari. Modest, tare modest. Mai modest si decat Iohannis!
Totusi, ca sa inceapa afacerea cu dozatoare de inghetata ii trebuiau ceva bani. De unde i-a avut?
Facea si el ceea ce faceau toti sportivii romani inainte de revolutie: bisnita! Ieseam des afara, la turnee. De acolo luam bunuri pe care le vindeam in tara. Spre exemplu, dupa un concurs la Trieste, in Italia, sarbii ne-au oprit la vama si ne-au confiscat toata cafeaua. Aveam peste 600 de kilograme de cafea. Doar trei insi nu aveau cafea asupra lor, eu, Mihu Nicolae si antrenorul Constantin Niculae (n.r. – tatal fostul fotbalist Marius Niculae). Noi aveam blugi, nu cafea! In delegatia aia a fost si Zoli. A fost anul in care Dinamo a terminat pe locul 3 in Cupa Campionilor Europeni.
Circula legenda ca asupra lui Teszári s-au gasit peste 200 de kilograme de cafea. Asa a fost?
Nu stiu cat, dar cert este ca era si el in delagatia aia!
Era dinamovist?
Nu cred ca era el trup si suflet penru Dinamo, dar isi facea treaba cu constinciozitate.
Parintii?
Tatal lui detinea un atelier auto. Ai lui ii trimiteau carnati uscati si slanina de la Oradea. Era spectacol culinar in camera noastra! Cu Zoli vorbeam in romana. Dar eu cred ca el este mai mult ungur decat roman! Eu ascultam muzica populara romaneasca, el – muzica ungureasca! Oricum, ii placea si lui muzica noastra. La Dinamo, erau trei-patru unguri. Noi, romanii, le-am interzis sa vorbeasca in alta limba decat romaneste, cand suntem cu totii. In particular, puteau vorbi in orice limba doreau!
Ce pasiuni aveaTeszári?
Masinile. Avea reviste auto, apoi a adus la Dinamo primul Audi 80 din Romania. Era o masina rosie, din Austria. A venit sa impresioneze, sa se dea mare cu ea! Si a reusit! Ne-a lasat masca pe toti. In rest, cuminte. Nu mergea in discoteca, la carciumi.
De ce a renuntat la sport?
In 1991, s-a lasat de judo si a inceput afacerea cu inghetata. Avea tonete la Oradea, aducea marfa de la unguri. Apoi, s-a mutat in Brasov, cu jocuri mecanice, cu aparate. De la Dinamo a plecat fiindca i s-a promis o angajare, ar fi fost sergent major, in prima faza, dar a venit nebunia cu Revolutia, cu schimbarea denumirii clubului. Nu s-au facut angajari, iar el a plecat cu traista-n bat! Legenda spune ca a luat-o de jos. A sapat anturi, ca sa bage cablurile! A prins vrabiuta! Baga un leu, scotea 5!
Cati bani se scoteau din bisnita?
Cumparai marfa cu 500 de lei si o vindeai in Romania cu 1000 de lei. Cam asta era raportul. Era bataie pe marfa, o dadeai inca de la aeroport, cand ajungeai in Romania! Cumparam marfa cu dolari luati de la studentii greci din Regie.
Aveati liber la vama, pentru ca erati de la Dinamo?
Da de unde! Ascundeam valuta in kimonouri, la captuseala. Puteai sa treci cu droguri prin vama, dar nu cu dolari! Aveam securistul dupa noi. Era unul, capitanul Soare. Ne lua tare: ”Da, ba, dolarii aia, sa vad daca sunt falsi, sa nu te faci de ras pe afara cu ei!”. Asa te incerca. Era atat de convingator, incat aproape ca te faceai sa-i dai si, astfel, riscai sa te prinda ca pe un guster!
Cu influentul Marius Vizer, seful Federatiei Internationale de Judo si oradean de-al lui, in ce raporturi se afla?
Nu prea se suporta! Probabil, Vizer a incercat sa-l faca omul lui, dar Zoli a cautat tot timpul sa se rupa, sa fie independent. Fiecare a luat-o pe drumul lui.
I-ati fost coleg de camera, tineti legatura cu el sau si fata de dumneavoastra este secretos?
De patru-cinci ani nu m-am vazut cu Zoli. Ne-am revazut intamplator, la Cluj, la un concurs. Mi-a lasat numarul lui de telefon, dar n-am apelat, sa nu se spuna ca… Numarul lui mi l-a cerut apoi Adrian Croitoru (n.r. – fost judoka de renume mondial). I l-am dat, dar inteleg ca si l-a schimbat iarasi, dupa o perioada. Asa i-a placut lui, sa fie discret.
Ca si prietenul sau Zoltan Teszari, fostul judoka Dragos Bolbose (48 de ani) a facut performanta doar la juniori. A castigat doua medalii la Campionatele Europene, una de bronz (1986) si una de aur (1987). Din 2004, Bolbose este antrenor la grupele de tineret si seniori de la CS Dinamo.
Zoltán Teszári s-a ridicat cu banii facuti din comertul cu cafea, tigari si whiskey. Drept rasplata, si-a tras imediat masina de fite. In 1990, primul automobil adus la Dinamo a fost un Audi 80! Cu ea, i-a lasat masca pe toti! Avea culoarea rosie, iar asta a facut senzatie in curtea ”Internelor”. Plecat din Bucuresti la bordul limuzinei, oradeanul s-a oprit in poarta casei parintesti, unde tatal sau avea un service auto. Prima afacere a fost un aparat de inghetata la cornet, dupa care a sarit la alt nivel, dar in Brasov: un bar dotat cu biliard si jocuri mecanice.
In curtea MI-ului, Teszári a fost antrenat de catre Constantin Niculae, fost campion european si fost vicecmpion mondial. ”A venit la Dinamo in 1989 si a ramas pana in 1991. A fost un sportiv bun, chiar foarte bun. In 1990, a iesit vicecampion european de tineret, iar in 1990 era in lotul cu care Dinamo se clasa pe locul 3, pe 20 mai, la Cupa Campionilor Europeni, competitie desfasurata la Munchen. Atunci, i-am batut pe nemti la ei acasa! I-am cunoscut parintii. Tatal lui n-a lucrat niciodata la stat. Era privat si in comunism, avea un service auto in Oradea. Se pare ca il are si acum. Zoltan este deosebit de discret. Nu raspunde la telefon, te suna el inapoi, daca iti stie numarul!”, declara ”Sensei”.
Acum, Teszari s-a mutat in Ungaria, dar are un birou si la Baile Felix. In statiune, alearga prin padure, urmand traseele marcate pentru sportivi. Dar la discretie n-a renuntat. Inutil de specificat ca a fost imposibil de contactat.
deci, in spatele RDS s-ar putea afla interesele rusilor? interesant! chiar interesant