Incepand cu acest week-end intra in vigoare doua legi importante: cea privind impozitarea bacsisurilor si cea vizand limitarea platilor cash in economie. Ambele legi aduc schimbari importante pentru companii, dar mai ales pentru unitatile in care serviciile oferite pot fi recompensate voluntar de catre client cu o anumita suma, respectiv cu bacsis.
Impozitarea bacsisului este considerata una dintre aberatiile noii legislatii fiscale din Romania, care a bulversat de-a binelea activitatea firmelor din servicii si comert. Spre exemplu, un cititor al portalului de stiri Hotnews a trimis la redactie un bon fiscal pentru 1 ban, bacsis lasat de un client. Evident, clientul a refuzat bonul. Imediat, un alt cititor a pus o intrebare legitima: “Cat e impozitul la 1 ban si cum se vireaza suma respectiva?”
Totusi, dupa cum explica unii consultanti in fiscalitate, exista situatii in care firmele nu sunt obligate sa aiba casa de marcat pentru bacsis sau rest neridicat.
“Nu este obligatoriu sa aveti programata casa de marcat pentru bacsis sau rest neridicat. Daca in firma nu se primeste bacsis sau restul se acorda clientilor in totalitate, pana la ultimul banut, nu ai de ce sa programati casa de marcat pentru a opera si astfel de situatii. Daca nu primiti bacsis si acordati restul la banut si nu permiteti clientilor sa-si lase restul pe tejghea sau angajatilor sa accepte ca un client sa lase restul, nu aveti ce sa introduceti in casa de marcat. In aceasta situatie, este suficient sa puneti un afis din care sa rezulte ca nu primiti bacsis si ca restul se acorda la banut”, a explicat pentru HotNews.ro Cornel Grama, consultant fiscal din Cluj Napoca, membru al Camerei Consultantilor Fiscali.
De asemenea, in regulametul intern (introdus prin OUG 28/1999) care se va face, trebuie precizat ca nu se accepta bacsis si ca se va da restul pana la ultimul banut clientului. In plus, trebuie mentionat ca nu se va distribui salariatilor niciun fel de sume cu titlu de bacsis sau firmei. Cealalta lege limiteaza platile din avansuri spre decontare la un plafon zilnic de 5.000 de lei, iar platile facute intre persoane fizice la 50.000 de lei. Cu alte cuvinte, daca doua persoane din mediul rural doresc sa faca o tranzactie mai mare de 50.000 de lei, trebuie sa se deplaseze in prima localitate unde exista o banca, sa-si deschida conturi bancare, iar restul tranzactiei, peste plafon, sa se deruleze prin banca!
Cu alte cuvinte, orice vanzare, cumparare/imprumut intre doua persoane fizice poate fi facuta cash doar pana la acest plafon, restul prin banca. Limitarea platilor in numerar include si persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale, cele familiale, liber profesionistii, persoanele fizice care desfasoara activitati in mod independent, asocieri si alte entitati cu sau fara personalitate juridica.
Sunt interzise incasarile fragmentate in numerar de Ia beneficiari pentru facturile a caror valoare este mai mare de 5.000 lei si, respectiv, de 10.000 lei, in cazul magazinelor de tipul cash and carry, precum si fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii a caror valoare este mai mare de 5.000 lei, respectiv de 10.000 lei. Se pot achita facturile cu valori care depasesc plafonul de 5.000 lei, catre furnizorii de bunuri si servicii, respectiv de 10.000 lei, catre magazinele de tipul cash and carry, astfel: 5.000 lei/10.000 lei in numerar, suma care depaseste acest plafon putand fi achitata numai prin instrumente de plata fara numerar.
Acordarea de banci a unor sume cu numerar mai mari decat plafoanele impuse de lege ori fragmentarea solicitarilor de numerar se sanctioneaza cu amenda intre 3.000 lei si 4.500 lei. (G.I.)
Impozitam bacsisul de 1 ban, dar scapam printre degete rechinii economiei cu evaziuni fiscale de milioane de euro! Asta e Romania pitoreasca