Arestat de procurorii DNA Timisoara intr-un dosar de coruptie si trimis in judecata alaturi de alti doi coinculpati, in 2006, avocatul Calin Clopina, din Baroul Timis, a deschis un proces de daune impotriva Statului Roman, dupa ce instantele au constatat faptele retinute in seama sa nu exista si ca a fost pus sub acuzare pe nedrept.
Astfel, intr-o actiune civila inregistrata la Tribunalul Timis, Calin Clopina solicita statului, prin Ministerul de Finante, si DNA, prin Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, nu mai putin de 1.000.000 de euro, cu titlu de daune morale, si 206.004 lei, reprezentand daune materiale.
In cererea de obligare a statului la plata celor doua sume (dosar 4117/30/2014), Calin Clopina detaliaza toate cheltuielile efectuate de familia sa in perioada arestului preventiv si, personal, in perioada in care i s-a suspendat dreptul de a profesa ca avocat, insa sunt insirate si 21 de motive de stres care, in opinia sa, l-ar indreptati sa fie despagubit de Statul Roman cu suma de 1.000.000 de euro. Printre acestea atrag atentia –
“rusinea si stresul retinerii pentru 24 de ore; lipsirea de libertate timp de 31 de zile in perioada arestului preventiv; stresul si prejudiciul de imagine creat prin conducerea la luarea masurii arestarii preventive insotit de presa si televiziuni; rusinea, rumoarea publica si umilinta la care am fost supus ca urmare a arestarii mele preventive; stresul cauzat de incarcerarea in arestul IPJ Timis timp de o saptamana si, ulterior, mutarea abuziva in Penitenciarul Popa Sapca; stresul creat prin repartizarea in aceeasi celula cu condamnati definitiv pentru acte de violenta; rusinea lipsei unui loc de munca si umilinta la care am fost supus ca urmare a interzicerii exercitarii profesiei de avocat in perioada 13.10.2006 – 1.09.2007; neincrederea oamenilor in mine, ca avocat, ca urmare a acuzelor de coruptie; rusinea mea si a familiei mele fata de opinia publica, tinand cont ca tatal a fost politist, iar familia mea este cunoscuta in oras; stresul si rusinea expunerii la nivel mondial a subsemnatului prin emisiuni televizate, emisiuni radio si articole publicate pe Internet, stresul creat prin deplasarile la Parchet si Instanta cu dubele IPJ si ale Penitenciarului alaturi de alti arestati; stresul creat de mentinerea controlului judiciar timp de 7 ani si 2 luni, impus prin interdictia de a parasi tara; prejudiciul de imagine creat de depasirea termenului rezonabil de solutionare a procesului penal, respectiv 7 ani si 2 luni; stresul incertitudinii veniturilor mele viitoare generate de pierderea clientilor”, se mentioneaza in actiunea civila.
Actiunea civila impotriva Statului Roman a fost posibila dupa ce, in 29.03.2011, Curtea de Apel Cluj Napoca a infirmat ancheta procurorilor DNA si l-au achitat pe Calin Clopina pentru complicitate la trafic de influenta, de aceeasi solutie beneficiind si un alt inculpat din dosar, Vladimir Pavel Kasai, un personaj extrem de influent in culisele Palatului Dicasterial. In schimb, avocata Edith Lazar, al treilea acuzat in dosarul de coruptie instrumentat de procurorii DNA Timisoara, a fost condamnata definitiv la patru ani de inchisoare pentru trafic de influenta, in prezent fiind incarcerata in Penitenciarul Arad.
La vremea respectiva, in septembrie 2006, procurorii au pus la cale un flagrant, in urma caruia asupra lui Vladimir Pavel Kasai a fost descoperita o punga cu 12.000 de euro. Desi procurorii au sustinut ca suma in cauza era pregatita pentru cumpararea unei achitari in recurs la Curtea de Apel Timisoara, in timpul procesului penal s-au adus martori ca suma fusese imprumutata de Edith Lazar de la lichidatorul judiciar Pavel Kasai si tocmai i-o restituise.
Conform rechizitoriului intocmit, in urma cu aproape zece ani, de procurorii Mihaela Fackelmann si Florian Muntean, si confirmat de seful de atunci al DNA Timisoara, Vlad Speriusi, avocata Edith Lazar i-ar fi sugerat unui client de-al sau cercetat intr-un dosar de ultraj, ca l-ar putea scapa de puscarie cumparand completul de judecata de la Curtea de Apel Timisoara. In prima instanta, Judecatoria Resita pronuntase o sentinta de condamnare, iar in apel, Tribunalul Caras-Severin il achitase. Ultima “runda”, recursul, care era si cea decisiva, urma sa se judece la 4 septembrie. Acuzarea sustinea ca detine probe audio si video care atestau ca resiteanul a platit spaga in doua transe (o data 5.000, iar apoi 7.000 de euro), urmand ca diferenta pana la 15.000 de euro sa fie achitata dupa pronuntarea sentintei favorabile denuntatorului. (G.I.)
