Spatiile comerciale de pe Aeroportul International “Traian Vuia” Timisoara constituie o adevarata mina de aur pentru oamenii politici cu influenta si greutate, agreati de directorul Daniel Idolu, indiferent daca acestia se afla la putere sau in opozitie.
Unul dintre politicienii care beneficiaza de un regim special pe AIT, alaturi de alte vipuri politice aflate in relatii contractuale cu al doilea aeroport ca marime din tara, este si fostul secretar de stat la Ministerul Apararii Nationale, Viorel Oancea, fost PNL-ist de frunte si actualmente PDL-ist.
Desi se afla in opozitie, Oancea are o legatura mai mult decat speciala cu actualul ministru al Afacerilor Interne, generalul Gabriel Oprea, in conditiile in care in perioada 2009 – 2012 a fost mana sa dreapta la MApN, dar si cu europarlamentarul PNL Cristian Busoi, de care il leaga o frumoasa prietenie inca de pe vremea cand erau colegi de circumscriptie electorala in Timisoara si votau legi de aceeasi parte a baricadei in Camera Deputatilor.
Cum era si firesc, din cauza de ANI, Viorel Oancea nu putea sa apara in actionariatul vreunei firme care sa faca afaceri cu Aeroportul Timisoara, de aceea i-a infiintat o firma fiicei sale, Bianca Patricia Oancea, devenita Opra dupa casatorie, si a pus-o la treaba. In baza unor contracte de inchiriere incheiate dupa anul 2005, SC Building Developers SRL Dumbravita, administrata de Bianca Opra, a inceput, din 2007, o adevarata campanie de cucerire a spatiilor comerciale din AIT.
In data de 02.05.2007, SC Building Developers SRL simte pe propria piele primul semn de discriminare pozitiva din partea conducerii aeroportului si se trezeste in brate cu nu mai putin de patru spatii comerciale. Primite in locatiune, desigur. Dupa metoda brevetata de AIT, cele patru spatii comerciale – aflate in zona sterila plecari curse externe, tranzit si aerogara de curse externe – aveau suprafete cuprinse intre 4 si 6 mp, in total 20 de mp, pentru care se achita o chirie de 1.105 euro plus TVA.
“Preturile au fost negociate direct, iar spatiile nu au fost scoase la licitatie publica, cum era normal! Au inchiriat suprafete de 4 – 6 mp, desi in realitate chiriasul folosea 30 – 50 de metri patrati. A fost si cazul contractului 435 din 2 mai 2007, semnat direct pe o perioada de trei ani, desi regulamentul de ordine interioara spunea ca se putea face doar pe un an si prelungi ulterior, care a aparut exact in ziua negocierii. E si hazliu sa crezi ca o activitate de snack-bar sau cafenea se poate desfasura indoar 4 metri patrati”, spune unul dintre membrii fostului staf al AIT.
Paradoxal, desi o hotarare a Consiliului de Administratie stabilea tariful minim la inchirierea oricarui spatiu de pe AIT la 50 de euro, unul dintre spatii, cel din zona plecari curse externe a fost adjudecat doar pentru 11 euro/mp! Dar, cine sa verifice!? Doar nu Curtea de Conturi! Cum pofta de spatii a SC Building Developers SRL era din ce in ce mai mare, in data de 12 martie 2008, in baza unui proces-verbal de negociere, spatiile detinute de chirias se extind cu nu mai putin de 83 mp! Adica 6+9+68!
Generosi din fire, directorul comercial Daniel Stamatovici, impreuna cu Marinela Oprescu si Andreea Popa, ambele de la Biroul Contracte, sunt de acord cu cererea fiicei lui Viorel Oancea si parafeaza prima extindere, cea de 68 mp, la pretul de doar 10 euro/mp, cea de 9 mp, la pretul de 11 euro/mp/luna, in timp ce ultima suprafata solicitata, cea de 6 mp, este taxata cu nu mai putin de 70 euro/mp/luna.
Aceste diferente de tarif au fost consemnate si in contract, in ciuda faptului ca Hotararea nr. 28/2005 a Consiliului de Administratie al AIT stabileste clar, chiar si in prezent, ca inchirierea spatiilor de pe aeroport nu se poate face decat la licitatie si la un tarif minim de 50 euro/mp/luna. Ca intr-o joaca nebuna cu spatiile comerciale de pe AIT, in septembrie 2008, tot in baza unui proces verbal de negociere, SC Building Developers SRL renunta la doua spatii, dar primeste alte trei, in alte locatii de pe aeroport. In ianuarie 2009, printr-un alt act aditional (nr. 30/16 ianuarie 2009) semnat intre cele doua parti, chiriasul face o noua rocada de spatii, probabil alergand dupa un vad mai bun.
“La inceputul anului 2009, aceasta firma primeste pe gratis, spre administrare, si serviciul de protocol al AIT, adica o sala de peste 200 de metri patrati pentru care nu plateau nici o chirie. A fost vorba despre o noua negociere directa, pentru salonul de business de la etajul unu al aerogarii, de care a beneficiat, din nou, fiica fostului secretar de stat Viorel Oancea. In prezent, majoritatea spatiilor comerciale din aeroport sunt detinute de SC Building Developers SRL, la preturi foarte mici. Metoda e aceeasi: se inchiriaza cativa metri patrati pe acte, la tarife extrem de generoase, dar in realitate se foloseste chiar si de zece ori mai mult. Acest lucru e simplu de verificat: spatii adiacente celor inchiriate pe acte sunt libere, ca si cum nimeni nu ar avea nevoie de ele”, ne-a dezvaluit unul dintre angajatii aeroportului.
Domnia sa ne-a precizat ca, nu demult, Curtea de Conturi a descoperit aceasta metoda de fraudare a intereselor aeroportului si a intocmit o situatie cu cati metri patrati erau inchiriati pe acte, de diverse firme, si cat se folosea in realitate.
“Contractele solicitate de dumneavoastra nu fac parte din categoria informatiilor de interes public, fiind exceptata de lege categoria activitatilor tinute de secretul comercial, astfel ca, Aeroportul Timisoara nu va poate furniza copii ale documentelor solicitate”, ne-a raspuns directorul Daniel Idolul la o solicitare de informatii pe Legea 544, specificand faptul ca aceste documente sunt folosite de organele de cercetare penala intr-un dosar penal deschis impotriva fostei conduceri a Aeroportului Internalional Timisoara.
Interpretand in mod logic acest raspuns, ajungem la concluzia ca DNA cerceteaza si contractele incheiate in anii 2006, 2007, 2008 cand la conducerea AIT se afla chiar domnia sa. In ciuda eforturilor noastre, opinia reprezentantilor SC Building Developers SRL – firma care anul trecut a avut o cifra de afaceri de 540.314 lei, venituri totale de 556.193 de lei, cheltuieli totale de 557.641 lei si pierderi de 1.448 de lei – nu a putut fi obtinuta. In final, pentru a zugravi un anumit cerc relational, trebuie sa spunem ca, in octombrie 2007, in cadrul unei ceremonii desfasurate la Catedrala Mitropolitana din Timisoara, Daniel Idolu si Cristian Busoi, precum si alte persoane, au devenit membri ai Ordinului Cavalerilor de Malta, societate francmasonica in care sunt admisi doar cei care au deja un anumit grad de initiere oculta…
Cred ca a venit timpul ca pe fostul primar Oancea Viorel sa-l intrebe oaresice procorori cum a dat el casele din centru istoric al Timisoarei la tigani si, mai ales, pe ce sume (in SUTE DE MII DE marci germane). Crede el ca lucrurile alea au fost uitate. Alooo, Viorica, cred ca ti sa apropie randul. Pana atunci, poate se apleaca Impactpress la subiectul asta si verifica ceva docomente din arhiva primariei si pe la judecatorii si tribunal. Sa vedeti acolo “tunuri imobiliare” si poate afla timisoarenii cui ii datoreaza “recunostinta” pentru ca centrul acestui minunat oras a devenit O TIGANIE.
Incidente de securitate
Aceste două mașini ”noi-nouțe”, pentru care AIT plătește o grămadă de bani unei companii bucureștene, în loc să fi cumpărat unele noi, iar cu banii de chirie să fi plătit rate de leasing, astfel încât, la final, să devină proprietar, au istoria lor, încă din momentul în care au fost aduse pe ”Traian Vuia”, chipurile, pentru a crește protecția PSI a aeroportului bănățean. În primul rând, la nici două luni de la ”inaugurare”, unul dintre Titanii lui Dan Idolu a ”cedat nervos”, in sensul că, la o presiune de: 6 atmosfere, unul dintre cauciucuri, fix cel care fusese reperat ca fiind ”uzat pana la limitatorul de uzură”, a explodat ! Noroc ca nu era nici un pompier lângă mașină, când s-a întâmplat ”cataclisma, dar e cert un lucru: înlocuirea cauciucului a durat două săptămâni, din lipsa de bani pentru AIT, întrucât o anvelopa, la asemenea forme și dimensiuni, costă nici mai mult nici mai puțin de 20.000 RON! O lună mai târziu, adică în aprilie, în timpul unui exercitiu, s-a spart blocul motor la Titan2…cel nou-nouț! Așa că, a fost adusă o a treia masina, până s-a inlocuit bloc motor la Titan 2, evident, pe banii AIT. Unde mai pui că, la defectiunile inițiale, constatate visual de angajații AIT, chiar în momentul preluării autospecialelor, s-au mai adăugat, la o verificare amanunțită, garniturile și cuplele metalice de la ambele la mașini, atât Titan1 cât și Titan2. Asta pentru că la prima proba de umplere cu apă a tancurilor interne, s-au golit de lichid, de la sursa de alimentare și pana la biuța PSI, adică în vreo 200 metri, parcurși în 2 minute. Pe ceas! Și atunci, revenid la comunicatul din mass-media de casă a lui Daniel Idolu, cum rămâne cu capacitatea mașinilor de pompieri, de a face posibilă ”orice intervenție în nici 3 minute”, dacă pista AIT are 3500 m, iar titanii ăștia au reușit performanța de a parcurge, în 2 minute, nici 200 m?!? În fine, la toate aceste mașini ”noi-nouțe”, AIT a mai cumpărat și garnituri pentru rezervoarele de spumă, pe aceleași considerente ca și cele legate de pierderile masive de apă! Și, ca să încheim și acest episod, în același stil triumfalist, tocmai pentru că Dan Idolu este un mare amator al acestui gen de rapsodii, vă mai spunem că, în urma întocmirii raportului inițial, în care s-au constatat defecțunile la cei doi Titani, seful PSI de pe AIT, Horia Secăcean, a fost destituit din funcție! Și asta pentru că omul e un ”amator”, iar Idolu a mizat pe faptul că cele două mașini de pompieri noi- nouțe – nu-i așa? – vor primi recepția pe semnatură, fără a se face constatările de defectiuni la preluarea de catre Aeroportul Internațional Timișoara. Curat ghinion pentru Horia Secăcean care, mai nou, face pe taximetristul…
O serie de nazişti, unii dintre ei declaraţi criminali de război au fost cavaleri de Malta:
Reinhard Gehlen – general nazist, şef al serviciilor de spionaj din Germania până în 1968, recrutat apoi de SUA pentru a coordona acţiunile de spionaj din timpul războiului rece în Uniunea Sovietică. După război a primit cea mai înaltă decoraţie a Ordinului Marea Cruce de Merit.
Heinrich Himmler – nazist bine cunoscut şi criminal de război, comandant al trupelor SS şi al Gestapoului.
Kurt Waldheim – membru al Wehrmacht-ului (Înaltul comandament al forţelor armate naziste) în timpul celui de-al doilea război mondial, devenit secretar general al Naţiunilor Unite din 1972 până în 1981 şi preşedinte al Austriei.
Franz von Papen – nobil german, cancelar al Germaniei în 1932, ofiţer nazist şi unul dintre personajele cheie care au acţionat în culise făcând posibilă venirea lui Hitler la putere.
Fritz Thyssen – om de afaceri nazist care l-a susţinut financiar pe Hitler.
Zeita Ishtar, Curva Babilonului, alaturi de bufnite. Ishtar era numita si zeita haosului ! Sa ne aducem aminte de sloganul masonic ” Ordo ab chao ( ordine prin haos ) “.
De aproape sapte ani functioneaza in Romania un serviciu secret particular.
In luna august 1997 a luat fiinta in Romania un nou serviciu secret denumit Serviciul de Informatii si Siguranta al Romilor- SISROM, un serviciu sercret al tiganilor.
cine spune ca Oancea e in spatele acestei firme? cunoscatorii stiu ca jupanul e micutul Busoi, pe care Sarbu nu-l suporta deloc, dar a ajuns sa-l iubeasca
Naşul de la firmă şi finul de la aeroport au făcut afaceri cu echipamente pentru pistă
Relaţiile de cumetrie nu au împiedicat încheierea unor contracte la Aeroportul Timişoara. Fostul director al aeroportului, Dan Idolu şi naşul său Adrian Chebuţiu, în prezent director la UCM Reşiţa au făcut afaceri fructuoase.
SC Saero SRL este o firmă producătoare de echipamente aeroportuare. Până în 2004, firma a fost deţinută de Adrian Chebuţiu, actualul preşedinte al Consiliului de Administraţie al UCM Reşiţa, care este şi naşul fostului director al Aeroportului Timişoara, Dan Idolu.
SC Saero SRL este o firmă producătoare de echipamente aeroportuare. Până în 2004, firma a fost deţinută de Adrian Chebuţiu, actualul preşedinte al Consiliului de Administraţie al UCM Reşiţa, care este şi naşul fostului director al Aeroportului Timişoara, Dan Idolu. CITEŞTE ŞI: FOTOGALERIE Ameninţare cu bombă în două avioane care au decolat de la Timişoara Femeia-fantomă, iubita imaginară a teroristului, a deturnat avioanele spre Timişoara cu o coincidenţă Constanţa: Viorel Anghelescu a deturnat avionul pentru a-l opri pe Truţulescu să fugă! Afacerea Naşul&Finul: aeroport utilat „în familie” Din 2004 Adrian Chebuţiu i-a cedat firma fratelui său, Cristian Chebuţiu. Saero a avut contracte cu aeroportul din Timişoara, furnizându-i un autobuz de platformă „Neoplan”, echipament acustic pentru îndepărtarea păsărilor, cărucioare de transport bagaje, tractoare pentru pentru trenul de bagaje, o autospecială pentru stingerea incendiilor, dar şi alte echipamente aeroportuare. Contractele sunt şi din perioada în care naşul Chebuţiu era patron. CLICK AICI pentru a vedea ce a livrat firma Saero aeroporturilor din Timişoara şi din ţară. „Dacă eşti bun, eşti bun” Contactat telefonic, Adrian Chebuţiu a confirmat că este naşul lui Dan Idolu, dar a spus că asta nu l-a împiedicat să participe la licitaţiile de la aeroport. „A gândi că dacă eşti naşul lui Dan Idolu nu poţi participa la licitaţii pe aeorportul la care Dan Idolu este vremelnic director mi se pare o mare greşeală. Suntem într-o societate democratică în care dacă eşti bun eşti bun”, a declarat Adrian Chebuţiu pentru Adevărul de Seară Timişoara. Acesta a mai spus că, deşi are o relaţie apropiată cu Dan Idolu, contractele sale nu au fost favorizate niciodată de acest lucru, iar lucrările mari nu au fost câştigate de el, deşi Idolu conducea aeroportul. „Spre exemplu extinderea actuală a aeroportului a fost câştigată de o firmă din Arad, iar Dan Idolu era director. Întodeauna Dan mi-a spus că dacă particip şi sunt ok bine, dacă nu asta e. Niciodată discuţiile mele nu au fost de altă natură. Cu atât mai puţin fratele meu care nu are o relaţie apropiată cu Dan”, a spus Chebuţiu. Dat afară din cauza unui SMS Dan Idolu are telefonul închis de o săptămână şi nu a putut fi contactat. Surse apropiate acestuia au spus că abonamentul telefonului era plătit de Ministerul Transporturilor şi că a fost tăiat în urmcă cu câteva zile. Potrivit aceloraşi surse, Idolu a fost demis la cererea ministrului Radu Berceanu după ce a trimis, din greşeală, un sms cu conţinut electoral secretarei ministrului. Mesajul era destinat fiicei lui Idolu, dar cum aceasta are acelaşi nume cu secretara lui Berceanu, Idolu a greşit destinatarul, iar sms-ul a ajuns la Ministerul Transporturilor. Pe siteul siteul pressalert.ro, jurnalistul independent, Dragoş Boţa susţine că în 2005, Saero şi Aeroportul Timişoara ar fi încheiat un contract prin care societatea ar fi livrat aeroportului mai multe echipamente, în valoare de peste un milion de EURO, cumpărate printr-un credit girat chiar de aeroport. Potrivit aceleiaşi surse, creditul ar fi fost garantat cu viitoarea taxă de securitate de pe aeroport. Adrian Chebuţiu a declarat pentru „Adevărul de Seară Timişoara” că nu ştie nimic despre acest contract. „Habar nu am. Nu ştiu despre ce e vorba. În 2005 societatea era deja cedată fratelui meu, Cristi”, a mai spus Chebuţiu.
Idolu – Cavalerul de la Malta alaturi de Adrian Nastase
Biznisul a fost pus pe roate cu ajutorul nemijlocit al directorului aeroportului din Cluj, David Ciceo, prieten apropiat al lui Daniel Idolu. David Ciceo este președintele Asociației Aeroporturilor din România, un ONG în care sunt asociate 14 aeroporturi civile și un număr de 7 societăți comerciale, evident toate abonate la diverse contracte cu unitățile aeroportuare românești.
Celula de criză
Ciceo l-a numit pe Daniel Idolu manager al proiectului POS DRU “Formare profesională în transportul aerian: securitatea în muncă și protecția mediului în utilizarea tehnologiilor moderne”. Durata proiectului a fost stabilită și aprobată pe o perioadă de 30 de luni, iar valoarea totală cuantificată a fost de 5.987.031 RON, așa cum rezultă din contractul POSDRU/81/3.2/S/59569. Ulterior, după acești pași mărunți, Idolu și-a numit și echipa de apropiați, cu care a încasat BANI frumoși, ca și experți formatori. Așa se face că, din ”echipa de șoc” al lui Daniel Idolu, formată din 12 membri, au făcut parte 4 angajaţi ai Aeroportului Internaţional Timişoara – Traian Vuia: Dan Idolu, director general al AIT – manager proiect, Avram Peianov Sava Milan, consilier juridic al AIT până în 2010, Bogdan Faur, economist AIT – expert activitatea A1 și membru al comisiei de elaborare strategie de formare profesională la aeroporturile din România, Grigorii Doroşenco, coordonator birou resurse umane AIT – coordonator activitatea A2/formare profesională autorizare cursuri, organizarea şi furnizarea programelor de instruire. Trebuie menționat că Bogdan Faur este nepotul lui Idolu, Peianov este rudă cu actuala șefă a compratimentului juridic al AIT, audiată și ea împreună cu Idolu pentru neregulile din contractele din primul său mandat de director, iar Grigorii Doroşenco este fost angajat de bază al companiei Carpatair. Practic, Doroșenco este omul care asigura legătura și fluxul de informații din ambele părți, adică dinspre compania moldovenească înspre AIT si invers, asta după ce managerul Carpatair, Nicolae Petrov și Daniel Idolu au intrat în conflict, iar între cele două entității au început să curgă acuzații vizavi de datorii reciproce, contracte dubioase și favorizarea concurenței. Vizavi de concurență, Petrov a acuzat managementul lui Idolu că a favorizat, prin tarife și sub pulpana unor contracte de publicitate, compania low cost WizzAir, lucru care explică și prezența operatorului pentru WizzAir, Menzies Aviation, printre membrii Asociației Aeroproturilor din România.
Idolu, un trainer european
În perioada cât a fost tras pe linie moartă, adică între 7 decembrie 2009 și 18 iunie 2012, Idolu și echipa au ținut cursuri de formare profesională pe aproape toate aeroporturile din România, chiar și pe cele falimentare, încasând onorarii frumoase din BANI europeni. Totuși, Idolu a avut însă “embargo” la cursuri, chiar la fostul său loc de muncă, adică pe Aeriportul Timișoara, unitate condusă la acea vreme de Cornel Sămărtinean, atualemente deputat în Parlamentul României. Oricum, odată cu revenirea pe funcția de director al AIT, însă ca interimar, Daniel Idolu a făcut un flic-flac mortal și a reușit să prelungească perioada de finalizare a proiectului POS DRU, evident pentru a mai încasa BANI din “formarea profesională” a angajaților de pe aeroprotul timișorean. Interesul său era de a avea cât mai mulți cursanți, motiv pentru care s-au ținut cursuri de la directori de direcții și până la femeile de serviciu. Nu e glumă, pentru că însuși Idolu a recunoscut, la conferința regională de la Timișoara, din 14 decembrie 2012, că: “…jumătate din persoanele care au făcut aceste cursuri sunt femei. Au fost instruiți de la manageri la femeile de serviciu. De obicei mergeau la cursuri persoane din middle și top management, iar acum au participat și oameni cu opt clase. De exemplu, a fost un curs special pentru femeile de serviciu, care fac curățenie în aeronave. Acesta este marele câștig adus de proiectul pe care îl desfășurăm, și anume că am integrat toate categoriile de instruire din rândul personalului. Oamenii se simt implicați, au avut ocazia să cunoască colegi de pe alte aeroporturi”. Ceea ce nu știa lumea era că, la această conferință regional, Idolu se exprima în dublă calitate, cea de manager de proiect al Asociației Aeroporturilor din România, dar și de proaspăt revenit director al AIT. Adică, de plătitor al unor servicii, sub o forma indirecta, dar și de încasator al unor BANI europeni!!!
Banii europeni, disponibilizați
Zecile de mii de EURO, cheltuite pe pregătirea personalului de la Aeroprotul din Timișoara, pentru care s-a și prelungit perioada proiectului, au fost însă bani pe care pesedistul Idolu i-a aruncat în vânt, cu bună știință. La nici două săptămâni după încheierea proiectului, pe motiv că situația financiară a Aeroportului Timișoara era în declin, invocând datorii reale dar și fictive ale Carpatair către AIT, directorul Daniel Idolu a început un masiv val de concedieri. Primii dați afară au fost angajații incomozi, aduși de către fostul director Cornel Sămărtinean. Au urmat și alții, pe rol fiind aproape 100 de procese, în care foști angajați au dat în judecată conducerea de pe ”Traian Vuia”. Ulterior, în mai 2014, cei care au câștigat procesele au fost reangajați, ce-i drept doar temporar pentru că, după o lună de zile, în stil social-democrat și în plin avânt de protectie socială, aceștia s-au trezit din nou fără serviciu, pentru că același director Idolu a hotărât desfințarea posturilor acestora. Bătaie de joc! Tocmai de aceea, oamenii au dat din nou în judecată aeroportul, la această oră fiind pe rol peste 30 de astfel de procese în instanțele timișene.
Astfel, deliberat și cu bună știință, Idolu a “ars” câteva zeci de mii de euro pentru formarea profesională a unor oameni, pe care știa că îi va concedia, imediat după încheierea celebrului proiect POS DRU, finanțat din FONDURI europene! Și ca să nu existe dubii, în prezent, mai multe instituții de control, cercetează modul în care Daniel Idolu, împreună cu echipa sa, au folosit banii europeni din proiectul de formare profesională, pe segmentul de transportul aerian. Sunt vizate modul în care s-au contractat anumite servicii, cuantumul nejustificat de mare ale unor prestatii hoteliere și de catering și, nu în ultimul rând, dacă banii europeni din POS DRU au fost direcționați, în mod deliberat, către firme de casă sau prietene ale directorului AIT, Daniel Idolu.
ANI și OLAF, bară la bară
Fără doar și poate, maniera ”elegantă” a directorului AIT, Daniel Idolu, ne referim aici strict la disponibilizările în masă, dispuse la nicio lună de zile de la reangajarea pe baza unor sentințe judecătorești definitive și irevocabile, au făcut ca cei nedreptățiți să-l pârască pe pesedist la Agentia Națională de Integritate și, nu în ultimul rând, la OLAF, recte Divizia Antifraudă a UE. ”În virtutea funcției publice pe care o ocupă Daniel Idolu – director general al S.N. Aeroportul International Timișora, presedinte al Consiliului de Administratie al AIT, vicepresedinte al Asociatiei Aeroporturilor din Romania, salariat al S.C. DDI Consulting SRL Timisoara si, nu în ultimul rând, manager proiect in cadrul Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 – ia decizii sau participă la luarea unei decizii cu privire la care are și un interes personal, în speță semnalăm că, în cadrul proiectului Formare profesională în transportul aerian, proiect al carui obiectiv este instruirea si dezvoltarea pregatirii profesionale specifice a angajatilor din transporturile, programul de formare furnizat se desfasoara prin intermediul firmei SC DDI Consulting SRL, al carei administrator este sotia numitului, doamna Idolu Dorina. Mai mult decat atat, din echipa de management al proiectului fac parte si rude ale domnului Idolu, respectiv: domnul Faur Bogdan – expert din echipa de management, nepot al domnului Idolu si, mai nou, angajat al Aeroportului Timisoara. Pe de alta parte trebuie mentionat si faptul ca o conditie a pastrarii statutului de angajat la S.N. Aeroportul Interrnational Timisoara – Traian Vuia S.A. a fost si obligativitatea participarii la cursurile din cadrul acestui proiect. Se poate lesne observa si un alt aspect, faptul ca diploma de formator a doamnei Idolu Dorina este semnata de insusi sotul acesteia, in “calitate” de presedinte al Comisiei de autorizare?!. La o tentativa de a afla cine sunt lectorii din cadrul proiectului, raspunsul este mai mult decat simplu – lipseste cu desavarsire…probabil tocmai din dorinta de a ascunde informatiile relevante si anume acelea ca lectorii sunt angajatii firmei DDI Consulting iar fondurile sunt deturnate inspre firma mentionata”, se arată în plângerea angajaților AIT către ANI și OLAF.
Pe scurt, firmele de casă ale PSD Timiș, susținute cu frenezie de Dan Idolu, au revenit la matcă, banul public a început să fie cheltuit cu un avânt pionieresc, contractele au început să curgă mai ceva ca laptele și mierea, mii de panseluțe au fost plantate în plină iarnă de parcă parcarea AIT era la concurență cu grădinile de la Versailles, plățile restante către firmele prietene au fost onorate, deși ele au fost stopate, pe motive de legalitate, de către vechea conducere de pe ”Traian Vuia” și, mai mult decât atât, ca treaba să fie clară, o serie de facturi, reprezentând sume deloc de neglijat, au fost stornate, la comanda directorului AIT, Dan Idolu, probabil, pe motiv că în parohia pesedistă mușchii fac legea banului public. Acum, după nici 2 ani de mandat sub bagheta magică a pesedistului Idolu, Aeroportul Internațional Timișoara are visteria aproape goală, se confruntă cu zeci de litigii de muncă și procese comerciale, marea lor majoritate cauzate de orgolii și răzbunări mărunte, instituția are un grad de îndatorare către bănci și firme de leasing greu de suportat de la o lună la alta, iar la toate acestea se adaugă un număr de pasageri și operațiuni aeriene, în continuă scădere!
Lecții de management
Pentru că toate experiențele din trecut, au legătură stânsă cu prezentul mandat al lui Dan Idolu la cârma AIT, trebuie spus că, în primul mandat de pe ”Traian Vuia”, pesedistul a simțit nevoia acută, în calitate de manager, să informeze consiliul de administrație al instituției aeroportuare, nu oricum, ci în scris, că ”prețurile minime de pornire pentru licitațiile privind închirerea de spații comerciale în incinta AIT, în funcție de destinația acestora, sunt următoarele: spații comerciala în aerogară – 50 EURO/mp, birouri ticketing – 10 euro/mp, birouri administrative în aerogară – 20 euro/mp, spații anexe companii aeriene – 8 euro/mp, agenți transport marfă în incinta AIT – 25 euro/mp, spații administrative în incinta AIT – 10 euro/mp”. Până aici, toate bune și frumoase, doar că, la scurt timp, în data de 9 decembrie 2008, prin contractul cu nr. 1629/DC, Dan Idolu semnează un contract comercial cu SC Cargo Globe SRL, prin care-i atribuie acestei firme o suprafață de 670 mp, la un preț de numai 6 EURO pe mp! La nici 2 luni de zile, SC Cargo Globe SRL subînchiriază o suprafață de 100 mp din cei 670 mp contractați de la pesedistul Dan Idolu unei alte firme private, SC World Mediatrans SRL, la un preț dublu, adică la 12 EURO/mp! Ca mai apoi, după o altă mică perioadă de timp, aceeași SC Cargo Globe SRL să mai închireze, o altă suprafață de 15 mp aceleași SC World Mediatrans SRL, la un preț de 26 EURO/mp! Și tot așa, până când mare parte din spațiul de 670 mp, închiriat direct de la AIT cu doar 6 euro, a fost subînchiriat către alte firme private, evident, la prețuri și de 4 ori mai mari, decât cele contractate de managerul Dan Idolu! Poate că toată aceasă lecție de management, oferită de Idolu, în detrimentul statului român, nu ar fi însemnat aproape nimic dacă, imediat dupa reinstalarea pe funcția de director al AIT, odată cu revenirea PSD la ciolan, același social-democrat nu ar fi dat, din nou, o mână de ajutor, aceleași SC Cargo Globe SRL. Așa se face că, la data de 31 iulie 2012, imediat după reinstalare la cârma AIT, Dan Idolu, prin biroul de contabilitate, stornează două facturi, în favoare firmei private: prima de circa 7500 RON, reprezentând penalități, iar a doua de circa 130.000 RON, reprezentând ”chirii restante, servicii de apă, canal și salubritate”. Să tot trăiești așa!
Baliverne aeroportuare
Și mostrele de management oferite de pesedistul Dan Idolu nu se opresc la SC Cargo Globe SRL, întrucât, la data de 23 ianuarie 2013, directorul AIT anunță cu surle și trâmbițe, în MASS-MEDIA de casă, pe care o întreține cu contracte din BANI publici, că Aeroportul Internațional „Traian Vuia” Timișoara ” are două autospeciale noi-nouțe, care vor acționa în caz de incendiu. Acestea pot interveni în mai puțin de trei minute.Cele două autospeciale PSI, specifice activității aeronautice, având tracțiune integrală 6×6, sunt dotate cu echipamente de descarcerare și au un sistem de intervenție rapidă, pe furtunuri de înaltă presiune, având în același timp două tunuri de refulare a apei și a spumei.Mașinile sunt atât de performante, încât, indiferent de intervenția necesară, aceasta se poate face în mai puțin de trei minute, ceea ce creste de la 7 la 8 categoria de protecție PSI a celui mai important aeroport regional din țară. În acest moment, parcul de intervenție rapidă numără cinci asemenea mașini. Creșterea la 8 a categoriei de protecție PSI nu înseamnă doar un grad mai mare de siguranță a pasagerilor și a aeronavelor, ci permite, conform reglementărilor internaționale, și aterizarea cu regularitate a avioanelor cu gabarit mai mare”. Cu ce nu se laudă, însă, Dan Idolu este că faptul că, atât de bine a fost întocmit caietul de sarcini pentru licitație, încât la start s-a prezentant o singură companie căreia, atât descrierea autoutilitarelor cât și capacitățile tehnice, i-au venit ca o mănușă: SC Compania Stingeri și Intervenții SA București! Cu atât mai mult cu cât vorbim de BANI europeni, prețul contractului de închirere a celor două mașini de pompieri – cu volan pe dreapta – a fost omis, în declarația publică, de Dan Idolu. E de înțeles, atâta timp cît vorbim de o sumă fabuloasă de 2.700.000 RON, adică undeva în jur de 17.000 EURO pe lună! Evident, cuantum în care statul român, recte AIT, ar fi putut lejer să cumpere două mașini similare și, cu siguranță, ratele de leasing ar fi fost mult mai mici. Unde mai pui că, la finalul ratelor, ”Traian Vuia” ar fi devenit proprietarul autoutilitarelor, nu doar un simplu chiriaș, care aruncă cu 600.000 EURO pe fereastră!!!
Povești nemuritoare
Acum, că tot vorbim de două mașini de pompieri ”nou-nouțe” – nu-i așa? – închiriate de o firmă de București către Aeroportul Internațional Timișoara, pe rate lunare de circa 17.000 EURO, așezați-vă bine în fotolii, strângeți-vă bine centurile de siguranță, că urmează să vă spicuim dintr-un referat de securitate, întocmit chiar de angajații AIT, chiar înainte de preluarea mega-mașinilor de pompieri. Practic, prima inspecție tehnică a celor doi mamuți, intutulați mai ceva ca-n filmele Olimpului Antic, recte Titan 1 și Titan 2, a avut loc la data de 18 ianuarie 2013, adică cu 5 zile înainte de marele anunț pe mass-media, făcut de directorul Dan Idolu. Așadar, la verificarea Titan 1, cu nr de înmatriculare B-08-KKA, s-au constatat următoarele deficiențe: ”anvelopa roata 1 punte dreapta spate – uzură maximă până la limitatorul de uzură, lipsă capac ieșire apă dreapta, halogen Hella nr. 2 stânga – suport rupt, anvelopa roata 1 punte stânga spate – uzură maximă până la limitatorul de uzură, halogen lateral stânga sus numărul 1 – lipsă bec și sticlă, halogen lateral stânga sus nr 1,2,3 – lipsă plasă metalică de protecție, tapițerie tavan cabină auto – deteriorată, tapițerie scaune 1 și 3 cabină – deteriorată, suporți tuburi de oxigen la scaunele 1,2,3 cabină – lipsă, lipsă 1 buc. furtun de absorbție tip B (3 din 4) și lipsă scări”. Mai departe, la autospeciala de pompieri, cunoscută ca Titan 2 și înmatriculată cu numărul B-08-FCV, specialistii PSI ai AIT au constatat, în scris, următoarele probleme: ”cablu hidraulic tun suplimentar frontal – deteriorat, lamă ștergător 1 stânga – lipsă,3 halogene frontale – nefuncționale – posibil bec ars, lampă albastră cabina, dreapta sus – 2 becuri arse, geam cabină ușa dreapta – fisurat, parbriz fisurat în partea stangă: una fisură centrală mare și 6 fisuri ramificate, lipsă scări, țeavă autoprotecție cabină – ruptă în partea stângă, anvelopa roata 2 stânga spate – uzură peste limitatorul de uzură, semnalizator lateral stânga spate – rupt, lispă halogen mobil de cabină – 1 buc din două, anvelopa roata 2 dreapta spate – uzură peste limitatorul de uzură, lipsă mufă contact la halogen mobil de cabină și bloc lumini poziție/frână dreapta spate – 3 becuri arse”. Și, cum spuneam, 2 mașini noi-nouțe, nu?!?
Incidente de securitate
Aceste două mașini ”noi-nouțe”, pentru care AIT plătește o grămadă de BANI unei companii bucureștene, în loc să fi cumpărat unele noi, iar cu banii de chirie să fi plătit rate de leasing, astfel încât, la final, să devină proprietar, au istoria lor, încă din momentul în care au fost aduse pe ”Traian Vuia”, chipurile, pentru a crește protecția PSI a aeroportului bănățean. În primul rând, la nici două luni de la ”inaugurare”, unul dintre Titanii lui Dan Idolu a ”cedat nervos”, in sensul că, la o presiune de: 6 atmosfere, unul dintre cauciucuri, fix cel care fusese reperat ca fiind ”uzat pana la limitatorul de uzură”, a explodat ! Noroc ca nu era nici un pompier lângă mașină, când s-a întâmplat ”cataclisma, dar e cert un lucru: înlocuirea cauciucului a durat două săptămâni, din lipsa de BANI pentru AIT, întrucât o anvelopa, la asemenea forme și dimensiuni, costă nici mai mult nici mai puțin de 20.000 RON! O lună mai târziu, adică în aprilie, în timpul unui exercitiu, s-a spart blocul motor la Titan2…cel nou-nouț! Așa că, a fost adusă o a treia masina, până s-a inlocuit bloc motor la Titan 2, evident, pe banii AIT. Unde mai pui că, la defectiunile inițiale, constatate visual de angajații AIT, chiar în momentul preluării autospecialelor, s-au mai adăugat, la o verificare amanunțită, garniturile și cuplele metalice de la ambele la mașini, atât Titan1 cât și Titan2. Asta pentru că la prima proba de umplere cu apă a tancurilor interne, s-au golit de lichid, de la sursa de alimentare și pana la biuța PSI, adică în vreo 200 metri, parcurși în 2 minute. Pe ceas! Și atunci, revenid la comunicatul din mass-media de casă a lui Daniel Idolu, cum rămâne cu capacitatea mașinilor de pompieri, de a face posibilă ”orice intervenție în nici 3 minute”, dacă pista AIT are 3500 m, iar titanii ăștia au reușit performanța de a parcurge, în 2 minute, nici 200 m?!? În fine, la toate aceste mașini ”noi-nouțe”, AIT a mai cumpărat și garnituri pentru rezervoarele de spumă, pe aceleași considerente ca și cele legate de pierderile masive de apă! Și, ca să încheim și acest episod, în același stil triumfalist, tocmai pentru că Dan Idolu este un mare amator al acestui gen de rapsodii, vă mai spunem că, în urma întocmirii raportului inițial, în care s-au constatat defecțunile la cei doi Titani, seful PSI de pe AIT, Horia Secăcean, a fost destituit din funcție! Și asta pentru că omul e un ”amator”, iar Idolu a mizat pe faptul că cele două mașini de pompieri noi- nouțe – nu-i așa? – vor primi recepția pe semnatură, fără a se face constatările de defectiuni la preluarea de catre Aeroportul Internațional Timișoara. Curat ghinion pentru Horia Secăcean care, mai nou, face pe taximetristul…
În mod normal și firesc, conform unei înțelegeri transpartinice, acțiunile ar trebui împărțite frățește, între PSD si PNL, doar că, acum USL, deși ”traiește”, el nu mai există! Așa se face că, în acest moment, președintele Titu Bojin s-a aratat dornic să preia capitalul majoritar al AIT, adică 80% din ACTIUNI, în timp ce liberalii, prin vocea consilierului local Ciprian Jichici, membru în consiliul de administrație al aeroportului ”Traian Vuia”, au bătut în retragere, anunțând ca ”AIT nu este chiar un trofeu economico-financiar”, motivând, mai direct sau mai cu perdea, ca societatea are probleme serioase de management: ”Nu este o societate care produce profituri substanţiale şi care să constituie o miză din acest punct de vedere. Situaţia economică a aeroportului este destul de incertă, pe fondul unei scăderi masive a numărului de pasageri. Dacă în perioada de vârf discutam de circa 1,1-1,15 milioane de pasageri pe an, cifrele din ultimul an indică o scădere de până la 750.000-760.000 de pasageri (…) veniturile societăţii scăzând semnificativ. Nu mai pun la socoteala sumedenia de procese pe care aeroportul le va pierde si va trebui sa plateasca despagubiri…”. Un lucru e cert, chiar și în nota expusă de Ciprian Jichici: AIT e devenit o vacă de muls, societatea e prost administrată, banii puțini se risipesc haotic si, mai presus de toate, cel mai mare aeroport din vestul României necesită de urgență investiții masive, în special pe partea de siguranță a traficului si pasagerilor!!!
Cifre si expertize contradictorii
Apropo de Aeroportul Internațional Timișoara, trebuie spus că acesta a fost construit la nivelul anilor ’60. Initial, la inaugurare, pista a avut 2500 m, ulterior, în anul 1980, aceasta a mai fost prelungită cu încă un kilometru. La data construcției, suprafața rulantă a AIT avea o capacitate portantă de 49 PCN (paved clasification number), coeficient care dictează greutatea avioanelor care pot decola si ateriza de/pe ”Traian Vuia”. Practic, conform specialiștilor în aeronautică, ca totul să decurgă în siguranță și conform legislației în vigoare, orice avion trebuie să aibă o capacitate mai mică sau cel mult egală cu suprafața portantă a aeroportului! Cert e că, până la nivelul anului 2005, adică la mai bine de 25 de ani de la inaugurarea ultimei bucăți de pistă, în arhiva AIT nu s-a putut identifica niciun studiu, pe baza căruia, la deschidere, aeroportului bănățean i s-a calculat coeficientul de 49 PCN. Abia în anul 2006, AIT contractează IPTANA SA pentru ”un studiu pe sufrațele de mișcare” ale aeroportului. Concluzia scrisă, formulată sub forma unui raport, este simplă: primii 2500 m de pistă, inaugurați la nivelul anilor 60, au un coeficient de 47 PCN, iar ultimii 1000 m, inaugurați în 1980, au un coeficient de numai 32 PCN. Evident, la vremea respectivă, conducerea ”Traian Vuia”, reprezentată de pesedistul Dan Idolu, aflat la cârma instituției chiar și acum, cu o mică întrerupere ce-i drept, a intrat în fibrilații. Așa că, pe considerente neclare, a mai comandat un studiu, de aceasta dată la ICERTRANS SA, renumit institut de cercetări în transporturi. Doar că a fost ghinion și de această dată, întrucât concluziile ”expertizării capacității portante a sistemelor rutiere ale Aeroportului Timișoara” sunt și mai năucitoare: numai 39 PCN!
La loc comanda!
Fără doar și poate, cele două studii independente, realizate la un interval de numai câteva luni, au reprezentat o lovitură de ghioagă, drept în moale capului, pentru conducerea AIT. Ca atare, riscând rezilierea unor contracte cu o grămadă de companii aeriene, implicit intrarea în faliment, odată cu scăderea numărului de pasageri, Dan Idolu a decis să țină concluziile rapoartelor, atât celor de la IPTANA SA cât și celor de la ICERTRANS SA, doar pentru domnia sa, probabil, într-un sertar, ferit de lumină, ca să nu se îngălbenească foile. În mod normal și legal, susțin specialiștii, ar fi fost ca cel mai mic număr al suprafeței portante, recte 32 PCN, să fie publicat de urgență pe forumurile de specialitate ale Autorității Aeronautice Civile Române, astfel încât toți operatorii aerieni să știe ce riscă, în cazul în care avioanele sunt cu mult mai grele decât suprafața portantă a pistei de pe ”Traian Vuia”. E cert faptul că, dacă aceste cifre ar fi fost publicate în secunda doi, s-ar fi iscat o adevărată isterie în rândul aviației civile și comerciale, intrucât de la o zi la alta, ratingul AIT ar fi căzut mai ceva ca si cotațiile bursiere, în vremuri de criză economică! Că lucrurile stau întocmai așa, s-a dovedit abia în 2010, când odată cu debarcarea lui Dan Idolu de la cârma AIT, a sosit si un control de la Ministerul Transporturilor, care a descoperit grozăvia ”secretizării inconștiente” ale celor două rapoarte de expertiză tehincă a pistei de pe ”Traian Vuia”. Instant, ministrul transporturilor de la acea vreme, Radu Berceanu, a ordonat publicarea de urgență a cifrelor reale ale suprafeței portante de pe AIT. Așa cum era de așteptat, imediat după ”transparentizare”, aeroportul bănățean, dar si Ministerul Transporturilor, a fost asaltat cu telefoane și faxuri de la zeci de companii aeriene, ba chiar și de la autoritatea europeană de reglementare aeronautică (ERA), care si-a manifestat ingrijorarea privind ”runaway safety concerns Timisoara Airport”.
Soluții de compromis
Așa se face că, timp de aproape 5 ani de zile, conducerea AIT, reprezentată de pesedistul Dan Idolu, deși știa realitatea suprafeței portante a aeroportului ”Traian Vuia”, a preferat sa tacă și să ascundă sub preș probleme de importanță vitală privind securitatea aeronavelor și pasagerilor. Unde mai pui că amble studii, atât cel de la IPTANA SA cât și cel de la ICERTRANS SA, au costat aeroportul bănățean o groază de BANI, circa 180.000 RON! Concluziile autorităților sunt și ele pe măsură: ”…având în vedere ca institutul de cercetare, care a elaborat studiul respectiv, era un institut recunoscut și acreditat de către Autoritatea Aeronautică Civilă Romană – AACR, la data când s-a luat la cunoștință despre o astfel de scădere a capacității portante, de la valoarea publicată (ne referim la pista de decolare-aterizare în special) PCN 49 la PCN 39, conducerea executivă a Aeroportului Timișoara trebuia să publice de îndată noua valoare, întrucât aeronavele cu ACN – „Aircraft Clasification Number” mai mare decât 39 nu aveau voie să opereze, putând pune în pericol siguranța zborurilor”. Așa că, în baza acestor constatări, Dan Idolu s-a ales și cu o plângere penală, sub o formă sau alta, pentru atentat la siguranța zborurilor. Până atunci, ca să nu reducă de tot activitatea AIT și să mai salveze ceva din cifra de afaceri, s-a luat decizia, în colaborare cu Ministerul Transporturilor, ca toate avioanele care aterizează pe ”Traian Vuia” și vin din direcția Remetea Mare, să fie obligate să facă un ”tur de onoare”, și să aterizeze dinspre Giarmata Vii, tocmai pentru că calea de rulare, cea de 2500 m, inaugurată in anii 60, are o suprafață portantă mai mare, decât ultima bucată de 1000 m, dată în funcțiune în 1980. Ce-i drept, până la reparații capitale asupra pistei, a fost o soluție tipic românească, singura legală, dar și una de compromis!
Joc de rol
Cum nimic nu e bătut în cuie în administrația românească, odată cu revenirea PSD la ciolan, Dan Idolu s-a întors la cârma AIT, undeva în vara lui 2012. Imediat după, a comandat un nou studiu tehnic privind suprafața portantă a pistei de pe ”Traian Vuia”, tot cu cei de la IPTANA SA, societate care, în urmă cu 6 ani, dăduse cea mai mică valoare la suprafața portantă a căii de rulare de pe aeroportul bănățean, recte 32 PCN, evident, pe ultimii 1000 metri dinspre localitatea Remetea Mare. Dacă la nivel de 2010, Ministerul Transporturilor a decis să publice în mediile de specialitate că pista AIT este de 39 PCN, la doi ani după, timp în care nu s-au efectuat niciun soi de reparații generale/capitale la calea de rulare, ci doar lucrări de întreținere/cosmetizare, IPTANA SA, în urma unor ”expertize tehnice aplicate”, îl fericește pe pesedistul Dan Idolu cu o cifră norocoasă de Bingo: 42 PCN! Evident, Idolu spune că la AIT totul este în regulă și că nu există niciun fel de probleme de siguranță, nici pentru avioane și nici pentru pasageri, cu atât mi mult cu cât ”nu s-au recepționat rapoarte sau plângeri din partea operatorilor aerieni, referitoare la cedări de structură a pistei, care să afeceteze capacitatea portantă, ci doar reclamații privind rugozitatea suprafeței pistei, care erodează mult prea repede cauciucurile aeronavelor, producând cheltuieli majore companiilor aeriene”. Același director al AIT susține că lucrurile sunt chiar mai roz decât par ele la prima vedere și asta pentru că, odată cu reinstalarea sa în funcție, ”s-a reluat demersul de reparare a suprafeței pistei, inclusiv așternerea unui strat asfaltic turnat la rece, eliminând astfel riscul de a se produce un eveniment aviatic, datorat suprafeței neconforme a pistei și eliminând riscul de a reduce rezistența structurii pistei”.
Semne de întrebare
Ce nu spune, însă, pesedistul Dan Idolu este faptul că, odată cu (re)antamarea celor de la IPTANA SA, care au concluzionat că starea tehnică a pistei de pe AIT s-a îmbunătățit, deși în ultimii șase ani nu au existat reparații capitatale la calea de rulare, societatea de expertizare tehnică s-a ales, aproape în același timp, și cu alte contracte interesante pe ”Traian Vuia”, evident, fără nicio legătură… cu cei 42 PCN: expertiză tehnică, studiu geotehnic, proiect tehnic reparații pistă, servicii evaluare oferte, studiu fezabilitate, servicii asistență și câte și mai câte. Până la urmă, ca să o vorbim direct, nu IPTANA SA e baiul cel mai mare pe Aeroportul Internațional Timișoara, ci maniera în care pesedistul Dan Idolu aruncă cu contracte halucinante înspre firme de partid, înspre parteneri de vânătoare, înspre rudele de gradul întâi ale unor înalți functionari din Consiliul Județean Timiș, înspre mass-media de casă, înspre fântâni, spații verzi și zeci de mii de panseluțe colorate și, nu în ultimul rând, toacă banul public pe servicii juridice, pe training de personal, pe evaluări psihologice și multe altele! Așa cum veti vedea în numărul viitor, toate firmele private, care sunt abonate la banii AIT, sunt lipite direct sau indirect de PSD Timiș sau de membri acestei formatiuni politice, fie fac parte din cercul relational sau de loasir al directorului Dan Idolu. Și atunci, nu are dreptate consilierul Ciprian Jichici, membru in CA al AIT, cand spune ca aeroportul ”Traian Vuia” nu are parte de un management potrivit, pentru ca banii se scurg cu prea multa usurință printre degete?!?
Grămada cere vârf
Ca la orice instituție publică, cu un buget cât de cât, e loc pentru toată lumea, cu atât mai mult cu cât ai o recomandare politică sau există afinități cunoscute cu partidul de la guvernare. Asta a fost ca și o mica paranteză întrucât, evident, în cazul lui Titu Bojin, președintele Consiliului Județean Timiș și al PSD Timiș, acesta nu a avut nevoie de nicio recomandare politică când s-a lipit de bugetul Aeroportului Timișoara. Pur și simplu, Dan Idolu, în calitate de director al AIT, a ales SC Lugomet SA, firmă ce aparține lui Titu Bojin, pentru lucrări de ”revizie pod rulant”, în valoare de 28.520 RON. Ca Dan Idolu are o mare sensibilitate la numele de Bojin, explică și faptul că, în luna ianuarie 2013, managerul AIT a încheiat un contract, pentru ”evaluare prețuri chirii”, în sumă totală de 4.120 RON, cu un anume…Dionisie Bojin!?! O altă firmă din anturajul PSD Timiș este SC Satimpex SRL, patronată de Traian Sere, partener de vânătoare și prieten intim cu directorul AIT, Dan Idolu. Practic, cei doi sunt colegi de grupă de vânătoare. Firma lui Traian Sere este principalul furnizor de bannere si mash-uri electorale pentru PSD, în perioada campaniilor locale și județene. Revenind la SC Satimpex SRL, de altfel o firmă cu tradiție și un bun renume pe piața bănățeană, site-ul de internet al societății arată că firma se ocupă cu: prelate auto și feroviare, carosări, remorci auto, corturi, copertine, marchize și acoperiri de suprafețe mari. Ciudat, pentru că, conform contractelor de pe AIT, SC Satimpex SRL a prestat cu totul altfel de munci, decat cele cuprinse în ”curriculum vitae” și în portofoliu: ”lucrări poartă îmbarcare” – 194.873 RON și ”constuire substație PSI” – 65.009 RON ”. Și, ca să încheiem cu prietenii de vânătoare ai lui Dan Idolu, în aceeași categorie trebuie incluși și acționarii SC Cons Electrificarea Instal SRL, abonați în toate regimurile politice la banii de pe AIT: ”revizie PT” – 81.860 RON, ”verificare prize” – 10.624 RON, ”închiriere utilaje” – 9.120 RON, ”modernizare PT13” – 385.150 RON, ”întreținere terenuri” – 2.569.710 RON!!!